Parchetul General: Apologia făcută personajelor istorice care nu au fost condamnate pentru genocid nu poate fi incriminată penal

Niciuna dintre instituții nu a făcut, însă, referire explicită la candidatul suveranist prorus.

Parchetul General spune că chiar „în acest moment este în derulare un control care vizează modul de instrumentare a cauzelor având ca obiect infracțiuni motivate de ură înregistrate în anii 2023 și 2024”.

Începând cu anul 2020, procurorii au la dispoziție o metodologie de investigare a infracțiunilor motivate de ură, adoptată prin Ordinul nr. 184 din 30 octombrie 2020 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu toate acestea, numărul sesizărilor prin denunț sau plângere este unul relativ mic (în anul 2023 au fost înregistrate doar 146 de sesizări penale, iar în primul semestru al anului 2024 s-au înregistrat doar 105 astfel de sesizări).

Ministerul Public se plânge de limitele legii

Ministerul Public atrage însă atenția că nu are nici „atribuții și nici capacitatea operațională de a monitoriza postările din mediul online”, trimitere evidentă, fără a fi numită, la campania din online a candidatului Călin Georgescu avută exclusiv pe Tik Tok, în care acesta promovează discursul urii.

În schimb, spun procurorii de la Parchetului General, „s-au autosesizat constant în situația în care în mass-media au fost reflectate posibile încălcări ale legislației penale privind incriminarea infracțiunilor motivate de ură, cum a fost și cazul recent al unui europarlamentar”.

Ei spun că „dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală”.

Pentru exemplificare, Parchetul General vorbește de teza I a art. 5 din OUG nr. 31/2002, care incriminează fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Numai că, din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat, așa cum stabilește art. 2 lit. c) din același act normativ.

Potrivit articolului citat, prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, spune Parchetul General.

De cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale nu întrunesc condițiile prevăzute de textul incriminator, mai spune Parchetul General.

Și MAE face referire la „solicitarile de presă vizând «îngrijorările externe» apărute după primul tur al alegerilor prezidențiale din România” și dă asigurări că „România este ferm angajată în susținerea valorilor democratice, a drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, combaterea antisemitismului, a xenofobiei și a oricărei forme de discriminare.”

MAE reafirmă atașamentul României la spațiul de libertăți și drepturi garantat de statutul de țară membră a Uniunii Europene și aliat al NATO.

„La 35 de ani de când România s-a întors în familia democrațiilor occidentale prin curajul celor care au murit în Revoluția română, aceste valori sunt cele care garantează pacea, securitatea și prosperitatea tuturor cetățenilor români, oriunde s-ar afla”, spune MAE într-un comunicat remis presei marți.

Călin Georgescu îi consideră „martiri” pe Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu

În ultimele zile au apărut în spațiul public mai multe discuții legate de postările extremiste făcute de candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică.

În februarie 2022, Parchetul General s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal împotriva lui Călin Georgescu, al cărui nume era vehiculat la acea vreme pentru funcția de președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), pentru pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid şi crime de război, precum şi promovarea de idei, concepţii şi doctrine fasciste şi legionare, după declaraţiile acestuia despre Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu.

Procurorii ar fi închis între timp dosarul, scrie Adevărul.

Dosarul a fost deschis în baza art. 5 din OUG 31/2002: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi".

Călin Georgescu declarase la Antena 3 că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi fostul şef al statului Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune" și i-a numit „martiri”.

„Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul şi, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată şi sunt foarte mulţi oameni fabricaţi, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost şi fapte bune şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Faţă de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră şi rămân în istoria noastră", a spus Călin Georgescu la Antena 3, întrebat dacă nu se teme că va fi izolat când îi numeşte eroi pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu.

Călin Georgescu a mai declarat că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane".

De asemenea, întrebat despre asasinarea lui Armand Călinescu şi Nicolae Iorga de legionari, Călin Georgescu a răspuns: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuţi". În alte discuții, Georgescu s-a declarat admirator al lui Nicolae Iorga, sub influența căruia s-ar fi structurat.

„În primul rând, poporul român nu este anti-nimic în general", a mai declarat Călin Georgescu, întrebat de Holocaustul din România.