Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment

Pe 5 mai 2025, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) a anunțat în sistemul de licitații publice că a cumpărat prin negociere directă motorină în valoare de 21,3 milioane de lei de la OMV.

ANRSPS mai cumpărase motorină și în 2023, în valoare de 68 de milioane de lei, de la OMV și Oscar Downstream.

Instituția achiziționase benzină ultima oară în 2022, în valoare de 13,3 milioane de lei.

Combustibilul cumpărat de ANRSPS intră în rezerva de stat. Obligația Autorității, în 2025 și primul semestru din 2026, este să asigure că are în depozite 42.480 tone echivalent petrol (tep).

Totuși, asta înseamnă doar 2% din cantitatea totală de combustibili care, prin lege, ar trebui să fie în rezerva de urgență a României.

Restul ar trebui să fie în depozitele operatorilor privați, în depozite din țară și străinătate. Ministerul Energiei transmite că 56,86% din stocuri sunt pe teritoriul național. Restul, în țări ale Uniunii Europene.

„Nu există niciun fel de situaţie în care România să nu poată să acceseze rezervele strategice pe care le are astăzi”, a declarat Bogdan Ivan, pe 13 martie, la Antena 3.

Nivelul stocurilor de energie pentru anumite perioade se stabilesc prin ordine de ministru. Pentru perioada 1 iulie 2025-30 iunie 2026, cantitatea stabilită este de 2.034.712 tone echivalent petrol Tonă echivalent petrol (tep) este o unitate de măsură care exprimă cantitatea de energie obținută prin arderea unei tone de petrol brut. Este utilizată pentru a compara consumul și producția de energie între diferite surse, precum gazul, cărbunele sau energia electrică.(tep).

„La nivelul lunii ianuarie 2026, stocurile de urgență constituite sunt de 2.081.967 tep, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 102,32% din obligația legală”, a transmis Ministerul Energiei.

Îți mai recomandăm De ce are România cei mai scumpi carburanți din regiune? Statul câștigă la fiecare litru de benzină 4 lei și 55 de bani

Cum se stabilește rezerva de stat și cine stochează combustibilul

În 2018, Parlamentul României a legiferat constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere (Legea 85/1018).

Documentul stabilește cum se calculează rezerva de stat și care sunt operatorii care au obligația să facă și să păstreze stocuri de urgență:

• nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, oricare dintre cele două cantităţi este mai mare;
• obligaţia constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă revine operatorilor economici care introduc pe piaţă cantităţi mai mari de 1.000 tone ţiţei şi/sau produse petroliere pe an.

Statul român a lăsat în ultimii 25 de ani tot mai mult din obligațiile de stocare în sarcina operatorilor privați. Dacă în 2002, de exemplu, era o împărțire egală (50-50%), în 2011 s-a ajuns la 70% în sarcina operatorilor privați, iar în 2014 a fost 100%.

Legea impunea și o condiție pentru operatorii privați de „constituirea și menținerea, pe teritoriul României, în mod direct sau prin delegare, a cel puțin 50% din stocurile minime pentru care are obligația de stocare”.

Ministrul Energiei a anunțat, vineri, că va verifica rezervele de combustibili de la operatorii privați depozitate în afara țării.

„Verificarea constituirii și menținerii stocurilor de urgență delegate în extern a fost realizată, pe baza raportărilor transmise de operatorii economici cărora li s-a aprobat delegarea externă.

Mecanismul de constituire, menținere și monitorizare a stocurilor de urgență, inclusiv a celor delegate în extern, este aplicat la nivelul întregii Uniuni Europene”, a transmis Ministerul Energiei, la solicitarea Europa Liberă România.

Ce operatori privați au rezerve de combustibili pentru rezerva de stat

În iunie 2025, Guvernul României a stabilit, prin hotărâre de guvern (HG), care sunt operatorii care vor asigura, timp de un an, constituirea și menținerea stocurilor de combustibili necesari rezervei de stat.

Cantitate de combustibili pe care trebuie să o stocheze fiecare operatori care se califică pentru rezerva de stat se calculează „direct proporțional cu ponderea cantităților de țiței și/sau produse petroliere pe care fiecare dintre aceștia le-a introdus pe piața din România în totalul cantităților de țiței și/sau produse petroliere introduse pe piața din România în anul de referință”.

Pe lista operatorilor sunt mari companii care comercializează combustibili. În ultimii ani și-au făcut loc și firme mai mici. Mai exact după 2022, când UE și SUA au impus sancțiuni asupra petrolului rusesc.

În 2021, zece firme intrau sub incidența legii. În 2022, au fost 15, în 2023 – 13, în 2024 și 2025 – 15, iar în 2026 numărul a ajuns la 18.

Dea Prim Consulting – evoluție spectaculoasă în patru ani

Firma Dea Prim Consulting din Cluj a intrat pe lista operatorilor care au obligația de a institui stocuri de urgență în decembrie 2022, cu 1.425 tep. În 2023, figura cu 1.554 tep.

În 2024 și 2025, firma clujeană a avut obligația de a menține stocuri de aproape 10.000 tep, iar în 2026 a ajuns la 11.752 tep.

Acționarii firmei sunt Carmen Simona și Andrei Păcurar.

Cifra de afaceri a firmei Dea Prim Consulting a urcat spectaculos: de la puțin peste 96.000 de lei în 2020, la 221 de milioane în 2024. Totul, cu șapte angajați.

La fel și profitul – de la pierdere în 2020, la 3 milioane de lei profit în 2024.

Europa Liberă a contactat firma Dae Prim Consulting, care a refuzat orice comentariu.

Autogara Metropoli – firmă în lichidare

Un alt caz este al firmei Autogara Metropoli din Galați.

Prezentă din 2021 pe lista operatorilor obligați la menținerea unor stocuri de rezervă, societatea este acum în lichidare. Ar trebui să mențină, până pe 30 iunie 2026, peste 2.600 tep de combustibil în depozite, conform deciziei Executivului.

„Am informat Ministerul Energiei de dificultățile financiare pe care le avem”, spune pentru Europa Liberă, proprietarul firmei, Petru Flavius Ertagan.

Nu știe dacă societatea mai are combustibilul în depozite, pentru că acum e în administrare specială.

Până acum, ținea rezervele impuse de statul român în depozitele din România, Slovenia și Ungaria, explică Ertagan.

A ajuns în faliment din cauza războiului din Ucraina, spune proprietarul. „E greu să faci importuri acum. Mai ales pentru firma mici ca a mea, concurența e mare”, spune el. „Înainte de război cumpăram din portul Constanța în majoritate petrol rusesc”.

Autogara Metropoli nu e singura firmă cu probleme financiare de pe lista Guvernului. Au cereri de insolvență depuse în instanță și companiile Aliz Impex din București și Dialand din Oradea.

Niciuna din cele două firme nu are date de contact publice valide.

Îți mai recomandăm Scumpirea petrolului și războiul din Orientul Mijlociu cresc prețurile, îngreunează transporturile și întrerup lanțurile de aprovizionare

JT Oil Groul și JT Terminal Constanța: „Am putea avea spații de stocare de 32.000 de tone, dar autoritățile se mișcă greu”

Două companii – JT Oil și JT Terminal Constanța – deținute majoritar de omul de afaceri Jean Paul Tucan au intrat în 2025 în rândul celor obligate să mențină stocuri de carburant.

În total, cele două firme ar trebui să aibă în rezerve puțin peste 4.000 tep carburanți.

„Le avem în rezervă”, spune pentru Europa Liberă Bogdan Aldea, directorul companiilor și unul dintre acționarii minoritari.

„Și am putea avea spații de depozitare de 32.000 de tone, în terminalul din portul Constanța, dacă autoritățile s-ar mișca”, adaugă el. Construcția e gata, ar mai fi nevoie de recepția construcției, de legătura cu calea ferată și de dragaj în zonă pentru a permite navelor cu pescaj mai mare să pătrundă la terminal.

„Toate ar trebui făcute de Portul Constanța”, spune Bogdan Aldea. „Am fost și săptămâna trecută la Senat și le-am spus problema. Nu am niciun semn”, adaugă el.

„Este o chestiune strategică pentru România. Este o alternativă la costuri mai bune pentru fiecare român și pentru a avea stocuri strategice pentru că acum o parte din stocurile strategice se află în afara țării”.

Acționarul principal al celor două firme, Jean Paul Tucan, a fost trimis în judecată de Parchetul European după ce și-ar fi construit un imobil folosit cu destinația de locuință din banii pentru un port turistice de agrement.

Tucan este inculpat și în dosarul DNA „Mită în Portul Constanța”. Este denunțător în cazul avocatei Adriana Georgescu, căreia i-ar fi dat 60.000 de euro cu promisiunea că îl va ajuta cu rezolvarea problemelor sale penale.

Rezervele de combustibil în administrarea statului: 42.480 tep

Pe 18 septembrie 2025, Guvernul României a stabilit, prin hotărâre, că Autoritatea Națională pentru Rezervele Statului și Probleme Speciale trebuie să țină în depozitele sale 42.480 tep.

ANRSPS nu face publice depozitele sale, împrăștiate prin țară. Există doar o listă de unități teritoriale, numerotate precum unitățile militare.

Europa Liberă a analizat date publice și a dedus că ANRPS ar avea șase depozite teritoriale de combustibil în județele Gorj, Buzău, Vâlcea, Dâmbovița, Brașov, Bistrița Năsăud, plus două închiriate în județul Constanța.

De ce are statul rezerve atât de mici

„Așa a decis statul român”, spune pentru Europa Liberă expertul în energie Eugenia Gusilov.

„În România, statul a preferat să delege responsabilitatea operatorilor, probabil și pentru că nu avea suficiente capacități de depozitare. Cred că aceasta este problema principală: nu existau suficiente spații de stocare și ar fi trebuit create”, explică ea.

„În loc să dezvolte capacități proprii, statul a preferat să pună operatorii să constituie aceste stocuri. Totuși, responsabilitatea finală rămâne la Ministerul Energiei”.

Iar puținul administrat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale este rezervat, probabil, structurilor militare și instituțiilor strategice, crede expertul.

Eugenia Gusilov, fondatoarea think-tank-ului de analiză energetică, ROEC.

„ANRSPS se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Practic, premierul poate dispune folosirea acestor stocuri în situații de urgență – de exemplu în caz de calamitate sau alte situații excepționale”, mai spune ea.

Cât despre faptul că o bună parte din rezervele de combustibili sunt în afara țării, Eugenia Gusilov crede că este deopotrivă o vulnerabilitate și o posibilă măsură de securitate. Dar că, indiferent cine face rezervele strategice, responsabilitatea finală e a statului român, prin Ministerul Energiei.

Despre vulnerabilități vorbește și expertul Dumitru Chisăliță, care enumeră: dependența de stocuri ținute parțial în afara țării, faptul că nu e public unde sunt rezervele sau că nu există o singură instituție care să aibă responsabilitatea depozitelor.

Dumitru Chisăliță atrage atenția că delegarea către operatorii privați a obligației de a face rezerve nu schimbă obligația finală a statului membru. „Cu alte cuvinte, chiar dacă România deleagă sau acceptă stocuri în alte state, răspunderea de sistem rămâne a statului român”.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Chisăliță mai spune că stocurile nu sunt automat „ale statului” doar pentru că sunt strategice.

„În multe cazuri, ele sunt bunuri ale operatorilor economici sau ale entității care le ține în contul titularului obligației. Prin urmare, chiar dacă sistemul servește securitatea națională, el este în mare parte construit pe proprietate privată sau mixtă, sub obligație legală publică”.

„E o slăbiciune de securitate energetică și posibilă deficiență de guvernanță”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

Ce urmează

„Stocurile externe sunt menținute pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, în conformitate cu legislația europeană privind stocurile minime de petrol”, spune ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Legislația română prevede obligația ca minimum 50% din stocurile minime să fie menținute pe teritoriul României.

„În prezent, România depășește această cerință, având 56,86% din stocuri în țară. Din considerente care țin de securitatea energetică și protecția infrastructurilor critice, detaliile privind amplasamentele exacte și operatorii care asigură stocarea în afara țării nu sunt comunicate public”, a mai spus ministrul Ivan.

„UE dispune de instrumente pentru a face față unor eventuale penurii sau perturbări bruște ale aprovizionării cu țiței sau produse petroliere”, a transmis luni un purtător al Comisiei Europene la solicitarea Europa Liberă.

„Aceste stocuri deținute de statele membre pe teritoriul Uniunii reprezintă o plasă de siguranță. Statele membre dispun, de asemenea, de planuri de contingență, care stabilesc procedurile ce trebuie urmate în cazul unei crize sau a unei întreruperi a aprovizionării”, adaugă el.

Experții sunt, însă, îngrijorați.

„Această criză are potențialul să se transforme într-o «lebădă neagră», iar dacă se întâmplă acest lucru, implicațiile pot fi devastatoare”, spune Eugenia Gusilov.

Riscul este tendința de escaladare și prelungire a conflictului.

„Există riscul să vedem reacții de răspuns din partea Iranului, care ar putea escalada și mai mult conflictul. În loc să se încheie până în vară, situația ar putea, dimpotrivă, să se amplifice”, explică ea.

„Imaginați-vă ce ar însemna asta: după ce ni se termină rezervele – stocuri care ne-ar ajunge, să spunem, aproximativ patru luni – s-ar putea să nu mai avem de unde să aducem combustibil”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI