Mărirea pensiilor militare pune în pericol banii din PNRR. Cât de riscantă e măsura

Proiectul de lege prin care pensiile militarilor aflate în plată se indexează în raport cu solda de grad sau solda de funcție a fost votat de Senat, cameră decizională, cu 90 de voturi provenite de la PNL, PSD și AUR.

Proiectul a fost inițiat de șase deputați și senatori PNL. Singurul partid care a votat împotrivă a fost USR.

Potrivit inițiativei legislative, de la recalcularea menționată sunt exceptați pensionarii militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora și cei care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcții.

România riscă să piardă banii din PNRR, tranșa a treia

Punctul de vedere al Guvernului a fost în esență negativ, cu multe argumente contra proiectului de lege, dar nu a recomandat clar respingerea acestuia.

Unul dintre cele mai importante motive invocate de Executiv este încălcarea principiului ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană, cum este cea din legea pensiilor speciale.

Acest jalon a fost evaluat de Comisia Europeană în cea de-a treiea cerere de plată și a fost considerat îndeplinit, dar orice modificare ulterioară dă dreptul Comisiei să revină asupra evaluării și să blocheze banii.

Articolul 24, alineatul 3, din Regulamentul UE2021/241 al Parlamentului European și Consiliului care instituie Mecanismul de redresare și reziliență prevede că reformele asumate și îndeplinite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu pot fi reversibile.

„Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză”, se precizează la articolul menționat.

De altfel, chiar Guvernul avertizează asupra acestui aspect în punctul de vedere trimis Parlamentului: „Astfel, orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență care au fost evaluate în mod pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor”.

Cu toate acestea, nu există în document o atenționare explicită asupra riscului ca banii să fie blocați de către Comisie.

Europa Liberă a întrebat purtătorul de cuvânt al Executivului dacă a fost făcută o astfel de atenționare, iar răspunsul primit este că „Guvernul a transmis punctul de vedere pe parcursul parlamentar al proiectului”.

Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru Europa Liberă că „potrivit regulilor PNRR, orice amendament, orice modificare duce la reanalizarea jalonului de către comisie”.

Câți bani riscă să piardă România

Legea a plecat spre promulgare către președintele Klaus Iohannis, dar Avocatul Poporului a contestat-o între timp la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, CCR va discuta legea pensiilor militarilor pe 17 decembrie, după alegeri.

Cristian Ghinea, vicepreședinte USR, fost ministru al Fondurilor Europene, cel care a negociat la Bruxelles programul PNRR, spune pentru Europa Liberă că există riscul ca România să piardă 1,6 miliarde de euro.

„Există riscul să se blocheze toată tranșa a treia, care era de 2,7 miliarde euro. Deja guvernul a pierdut 1,1 miliarde pentru că nu a făcut reformele în companiile de stat”, spune Ghinea.

„Măcar jalonul cu pensiile speciale era considerat închis de Comisie, acum s-ar putea redeschide și riscul este să nu luăm 1,6 miliarde de euro”, adaugă fostul ministru.

„Rămâne de văzut dacă vom pierde complet acești 1,6 miliarde de euro sau vom avea o șansă să-i recuperăm la anul”, mai spune Cristian Ghinea pentru Europa Liberă.

La jumătatea lunii octombrie, Comisia Europeană (CE) a propus suspendarea parțială a plăților din cea de-a treia cerere de plată a României în programul PNRR.

Comisia a aprobat astfel „o evaluare preliminară pozitivă” în cazul a şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare).

Cele șase jaloane ratate se referă la:

• regimul fiscal al microîntreprinderilor;
• reforma guvernanței întreprinderilor de stat (3 jaloane);
• investiții din domeniul transporturilor (2 jaloane).

Șase motive de neconstituționalitate semnalate de guvern

Guvernul a identificat în punctul de vedere trimis Parlametului nu mai puțin de șase motive de neconstituționalitate ale modificării legislative:

• Impactul financiar este calculat după o formulă necunoscută, ceea ce ar putea face ca legea să fie neconstituțională;
• Nu întrunește condițiile de „claritate”, „previzibilitate” și de „calitate” ale unui act normativ impuse de Constituția României;
• Are caracter discriminatoriu, deoarece prevederile modificării nu se aplică tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, cărora li se actualizează pensia exclusiv cu rata medie anuală a inflației;
• Proiectul de lege are prevederi retroactive, pe când legile se activează doar pentru viitor;
• Aduce atingere principiului egalității de tratament consacrat de articolul 16 (alineatul 1) din Constituție.
• Afectează dreptul la pensie prevăzut la articolul 47 (alineatul 2) din Constituție.

Cu toate acestea, legea a fost votată cu majoritate de voturi de PSD și PNL, care se află împreună la guvernare.

Impactul financiar, subestimat cu 2,5 miliarde lei

Inițiatorii liberali ai proiectului de lege au prezentat un impact bugetar de 370 milioane lei lunar, rezultat din reactualizarea soldei de grad (aproximativ 130 milioane lei) și a celei de funcție (circa 240 milioane lei). În total este vorba de 4,4 miliarde lei anual.

Calculul s-a făcut prin prin determinarea diferenței dintre soldele mărite și cele din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul în plată.

Este vorba de aprobarea și emiterea a peste 86.000 de decizii, spune Guvernul, proces care va dura.

Așa cum reiese însă dintr-un răspuns dat de Ministerul Finanțelor unui senator, impactul financiar este în realitate mult mai mare, de circa 6,9 miliarde de lei, scrie Hotnews.ro.

Ministerul de Finanțe, prin secretarul de stat Alin-Marius Andrieș, mai precizează că nu deține informații referitoare la numărul de beneficiari și cuantumul majorărilor de pensie militară rezultate în urma aplicării prevederilor acestui proiect de lege.

PNL și PSD, luptă electorală pentru pensiile militarilor

Nicolae Ciucă și-a construit campania electorală pe imaginea sa de general, de ostaș în slujba țării, fidel onoarei militare, condiții în care obținerea măririi pensiilor militarilor a devenit un obiectiv esențial.

Partidul Național Liberal a inițiat proiectul de lege care însă a fost tergiversat în Parlament. În octombrie, Nicolae Ciucă se plângea că proiectul este blocat de Partidul Social Democrat.

„Condamn cu fermitate blocarea unui proiect de lege esențial pentru militarii noștri, orchestrată de către PSD din motive pur politice. Pensiile militare nu ar trebui să fie un subiect de negociere sau orgoliu politic” spunea Nicolae Ciucă.

Prins la mijloc în campania electorală, mai ales că și PSD susținuse mărirea, Marcel Ciolacu a făcut și el apel „să nu se folosească instituțiile statului din sistemul național de apărare în lupta electorală”.

Dar Guvernul a trimis un punct de vedere care semăna mai mult cu un aviz negativ. Asta nu i-a împiedicat însă pe parlamentarii PSD să voteze cot la cot cu cei ai PNL și AUR.

De ce Avocatul Poporului a sesizat CCR

Avocatul Poporului a făcut în data de 7 noiembrie o sesizare de neconstituționalitate, în care susține că actul adoptat de Parlament încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcţii în Executiv.

Avocatul Poporului susţine că sunt încălcate „prevederile articolului 138 alineatul 5 din Constituţie privind imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare”.

În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către iniţiator a obligaţiei de a solicita fişa financiară, fără a aştepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fişa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie.

Faptul că Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a produs revoltă în PNL, deși în mod evident există probleme ale acestui proiect de lege.

Preşedinta comisiei de apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc (PNL), spune într-o postare pe Facebook că Avocatul Poporului, Renate Weber, a acționat la comanda PSD, care își „bate joc de pensionarii militari”.

Mai mult, senatoarea liberală susține că obiecția de neconstituționalitate a fost „redactată anterior dezbaterilor și votului din Senat” și că a fost „servită” pentru a fi depusă”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.