La Ministerul Culturii, „conform cu originalul”, scris cu pixul pe hârtie, bate semnătura electronică

Andrada Berceanu este din Sântana de Mureș și are o firmă care se ocupă de proiecte culturale. Ea a depus la ministerul Culturii, prin firma pe care o administrează, două proiecte culturale pe care spera să le finanțeze cu bani prin programul „Brâncuși 150”, finanțat de Ministerul Culturii.

Niciunul din cele două proiecte nu a trecut de prima fază, cea de evaluare. De vină au fost documentele semnate digital, care nu au fost admise de minister.

„Practic, solicitanții care au folosit cel mai sigur și mai avansat instrument de autentificare digitală disponibil au fost penalizați. Iar cei care au scris manual «conform cu originalul» ca text simplu pe un PDF – fără nicio valoare juridică reală – au trecut de etapă”, spune pentru Europa Liberă Andrada Berceanu.

A făcut contestație.

„Au acceptat semnătura electronică în final și mi-au admis contestația”, spune ea.

Proiectul pentru care contestația a fost admisă și pentru care spera ca va primi finanțare își propune să „valorifice universul lui Constantin Brâncuși pentru a le oferi tinerilor lecții despre succes, autenticitate și importanța creativității și a artelor”.

„Proiectul răspunde nevoii de coeziune socială într-o comunitate multietnică precum cea târgumureșană, folosind arta ca limbaj comun care poate depăși barierele etnice și sociale”, explică Andrada Berceanu.

A fost respins în final, însă nu pe procedură.

O altă participantă la concursul lansat de Ministerul Culturii, care a ținut legătura cu Andrada și al cărei proiect a fost respins inițial tot din cauza semnăturii digitale, a reușit.

Programul „Brâncuși 150”

Pe 15 ianuarie 2026, Ministerul Culturii a lansat apelul de proiecte „Brâncuși 150” – inițiativă dedicată celebrării a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși.

Scopul programului: stimularea creativității artistice și sprijinul proiectelor culturale care pun în valoare opera și influența lui Brâncuși în diverse domenii artistice.

Bugetul total al sesiunii de finanțare a fost de 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro), iar finanțarea nerambursabilă poate ajunge până la 50.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro) pentru fiecare proiect selectat.

Proiectele eligibile trebuiau să se încadreze în anumite domenii creative, precum fotografia, arta decorativă și sculptură, performance art, arta urbană și forme alternative de educație prin cultură.

Data limită de depunere a proiectelor a fost 16 februarie. Între 2 și 3 martie urmau să fie depuse contestațiile la prima evaluare făcută, iar între 5 și 9 martie, contestațiile urmau să fie soluționate.

Proiectele câștigătoare trebuiau anunțate pe 10 martie.

Ministerul a publicat, însă, o modificare a calendarului, „având în vedere numărul mare de contestații supuse evaluării în cadrul Sesiunii de finanțare „Brâncuși 150”.

Rezultatele finale au fost anunțate pe 12 martie.

Îți mai recomandăm Implant de păr la Vaslui sau tratamente contra viermilor intestinali – oportunități de afaceri promovate de site-urile ambasadelor României

103 proiecte depuse, 88 respinse în faza administrativă

În prima etapă de evaluare, cea în care sunt analizate documentele depuse, nu conținutul efectiv al proiectului, 85% din proiectele depuse au fost respinse.

„În etapa de evaluare administrativă a proiectelor a fost respins un număr de 88 de proiecte, pentru motive de neconformitate administrativă/ neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate stabilite prin Normele metodologice privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale în cadrul sesiunii de finanțare Brâncuși 150 și Ghidul solicitantului”, a transmis pentru Europa Liberă Ministerul Culturii.

Răspunsul Ministerului nu explică exact care anume au fost „problemele administrative”. Scrie însă în anunțul rezultatelor finale de pe pagina instituției:

„Ministerul Culturii a aprobat reconsiderarea statusului pentru cererile de finanțare respinse exclusiv din cauza lipsei mențiunii olografe conform cu originalul pe documentele semnate electronic. Aceste proiecte au fost declarate admise în etapa administrativă și au fost supuse evaluării de conținut de către Comisia de Selecție”.

Au fost depuse 41 de contestații. După etapa de soluționare a contestațiilor, au rămas respinse definitiv 64 de proiecte.

Îți mai recomandăm Pachet de reformă în administrație, propus de Guvern. Sunt vizate reducerea birocrației, reorganizări, evaluarea funcționarilor publici

Fara-hartie.gov.ro

Pe 3 martie, Guvernul României a lansat platforma fara-hartie.gov.ro, în încercarea de a reduce birocrația și pentru accelerarea digitalizării administrației publice.

Platforma este un spațiu online unde cetățenii, companiile sau instituțiile pot semnala situații în care li se cer documente inutile, copii ale unor acte deja existente în sistem sau proceduri administrative excesiv de complicate.

„Fara-hartie urmărește transformarea sesizărilor punctuale în soluții aplicabile, prin colaborare instituțională și monitorizarea constantă a progresului”, scrie în descrierea platformei.

„Dosarul trebuie depus în format fizic, pe hârtie, cu copii «conform cu originalul» și doar de către persoanele menționate în cerere; orice altă persoană are nevoie de împuternicire, atât pentru depunere, cât și pentru ridicare”, scrie într-una dintre sesizările postate pe portalul guvernamental cu privire la procedurile de lucru de la Direcția de Sănătate Publică Satu Mare.

„Este necesară prezența fizică la depunere; dacă dosarul nu este complet, trebuie revenit (nu se pot transmite completări prin e-mail), iar pentru ridicarea autorizației este necesară, din nou, prezența fizică și semnătura de primire”, mai scrie petiționarul.

„Măcar autorizația ar putea fi transmisă prin e-mail, cu semnătură electronică, însă nu se acceptă această variantă. Se solicită prezența fizică și semnarea într-un registru la ridicare, ceea ce obligă oamenii să se deplaseze din nou, uneori de la distanțe de zeci de kilometri, cu costuri și timp pierdut”, adaugă el.

Captură - plaforma fara-hartie.gov.ro

„Sunt necesare foarte multe documente și declarații, toate cu semnătură în original și provenind de la mai multe persoane: coordonator, director, membri ai comisiei, decan etc. Unii membri ai comisiei sunt din alte centre universitare din țară sau din străinătate, iar corespondența prin poștă este foarte dificilă.

În toate universitățile situația este similară, motiv pentru care ar trebui identificată o soluție generală”, scrie altul, în legătură cu Universitatea Babeș Bolyai.

„Nu pot deschide un cont GBE (garanție de bună execuție, n. red) decât la sediul din Salonta. [...] Este, așadar, necesar să merg personal la Salonta pentru a semna olograf cererea de deschidere a contului GBE. Nu înțeleg de ce nu este posibilă utilizarea semnăturii electronice”, reclamă un altul activitatea ANAF Bihor.

Din 2001, România recunoaște prin lege semnătura electronică. Din decembrie 2025, și duplicatele documentelor pot fi conformate prin semnătura electronică.

„Lupta pentru digitalizare este, în esență, o luptă pentru transparență, responsabilizare și măsurarea performanței statului”, spune pentru Europa Liberă Dragoș Stanca, antreprenor tech și membru în boardul Edge Institute, un think tank românesc care reunește experți din mediul privat și public pentru a promova politici de digitalizare și modernizare a administrației.

România se află constant pe ultimele locuri în UE la capitolele care țin de digitalizarea serviciilor publice.

Rezistența la această schimbare esențială vine dintr-o combinație de factori, spune Dragoș Stanca.

„Primul – și cel mai important – nu este lipsa capabilităților tehnice, ci absența unui cadru formal și legal coerent: ceea ce numim, corect, guvernanță digitală.

Al doilea ține de nivelul încă mult prea ridicat, pentru o țară din UE, al corupției și al practicilor clientelare din sistem”.

Și abia în al treilea rând „putem vorbi despre rezistența naturală la schimbare – adesea alimentată de incompetență profesională”, adaugă el.

Îți mai recomandăm Vicepremierul Oana Gheorghiu: În 2026, vom avea portofelul de identitate digitală – o aplicație care va conține acte personale

Europa Liberă a solicitat și vicepremierului Oana Gheorghiu, responsabil cu digitalizarea administrației, un punct de vedere asupra situației de la Ministerul Culturii. Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI