Cariera academică presupune, în România, îndeplinirea unor condiții care s-au aliniat în ultimii ani prin legislație la normele europene. Relativ, fiindcă prevederile Legii 1/2011 a Educației sunt dejucate adesea fără consecințe, iar comisiile de evaluare didactică funcționează pe principiul reciprocității: azi te trec eu, mâine mă ajuți tu.
Treptele didactice de la preparator, asistent, lector, conferențiar, profesor, la care se adaugă abilitarea pentru conducere de doctorat, impun un număr de publicații științifice, participări la conferințe, prezență internațională în domeniu. Doctoratul devine obligatoriu de la nivelul de asistent.
Îți mai recomandăm Țară în service | Cultura furtului. De la copiuță la plagiat la nivel înaltNumărul de lucrări științifice punctate crește cu cât gradul universitar este mai înalt, iar publicațiile cotate internațional sunt și ele obligatorii.
Ce face Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice
Lucrările științifice serioase presupun cercetări care durează uneori ani întregi. De aceea, este suspectă abundența lucrărilor științifice într-o perioadă scurtă, care atrage ascensiunea rapidă a unor cadre didactice. Și mai suspectă este publicarea unor studii în domenii diferite, fără legătură între ele.
Universitățile au, prin lege, obligația de a constitui regulamente, coduri și comisii de etică, proceduri de sancționare.
Verificarea lucrărilor suspecte de plagiat, altele decât doctoratul - care este făcută de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNADTCU) aflat sub Ministerul Educației - cade în competența Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice (CNECSDTI), autoritate aflată în structura Ministerului Cercetării.
Cei 19 membri ai Consiliului Național de Etică sunt selectați în funcție de biografie și de alte criterii.
Cum se întâmplă în realitate
În 2016, o revistă care a investigat în mai multe rânduri cazul de plagiat multiplu al Ramonei Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu”- UAV din Arad, s-a adresat CNECSDTI pentru a cere verificarea lucrărilor semnalate. Sesizarea înregistrată cu nr. 183/7.11.2016 nu a primit răspuns, deși redacția a revenit cu două adrese de-a lungul anilor, una în 2017, alta în septembrie 2020.
Timp de patru ani, cazul nu a fost analizat de organismul abilitat, deși au fost furnizate toate lucrările copiate cuvânt cu cuvânt, uneori preluând și ISBN-ul lucrării furate.
În acest lung răstimp, doamna Ramona Lile a avut timp să candideze pentru al treilea mandat, pe artificiul creat de minister, pentru a păcăli prevederea limitării mandatelor de rector la două, conform Legii Educației. A fost aleasă, fiind unicul candidat.
Hotărârea 4/2021 a CNECSDTI de sancționare a plagiatului multiplu al Ramonei Lile de la UAV Arad
În ianuarie 2021, noul Consiliu Național de Etică a analizat lucrările suspecte de plagiat ale Ramonei Lile și a emis un Raport final, precum și Hotărârea nr. 4/28.01.20021. Anterior, a cerut punctul de vedere al Comisiei de Etică și al Senatului, a audiat-o pe Ramona Lile, pe președinta comisiei de Etică, pe președintele Senatului universității.
Experții grupului de lucru care a analizat lucrările au ajuns la o concluzie fără echivoc, referitor la șase lucrări plagiate: „Este vorba de unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”.
CNECSDTI a dispus câteva sancțiuni, pe care ministrul Educației le-a aplicat prin Ordinul 3643/6.04.2021: retrogradarea de la gradul universitar de profesor la conferențiar, interdicția timp de 5 ani de a participa la concursuri pentru grade, comisii de examinare, de doctorat etc., retragerea lucrărilor plagiate.
Universități vs. integritate academică
Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în guvernul PSD-ALDE, actualmente senator, a fost prins cu un doctorat plagiat pe domeniul economic obținut la Universitatea de Vest din Timișoara. Aceasta a confirmat plagiatul prin Comisia de Etică și a cerut retragerea titlului.
La Universitatea din Oradea însă, Bodog conduce doctorat în domeniul medicinei. Senatorul s-a adresat justiției în 2020, procesul fiind pe rol la Curtea de Apel Oradea cu un nou termen pe 7 februarie 2022.
Mircea Beuran, fost ministru al Sănătății, a fost dovedit plagiator în mai multe lucrări, unele publicate în SUA, chiar în timpul ministeriatului. UMF „Carol Davila” din București l-a concediat, însă instanța l-a reîncadrat. Deși dovedit plagiator, a devenit în 2018 membru în CNATDCU, autoritatea care investighează doctoratele și alte abateri etice.
Și Ramona Lile a fost acceptată membră în acest organism, precum și în ARACIS, autoritatea de control al calității învățământului, deși plagiatele sale erau de notorietate.
Îți mai recomandăm Emilia Șercan: Nu Comisia de Etică, ci CNATDCU trebuie să hotărască în cazul CiucăÎn cazul Ramonei Lile, atitudinea universității arădene a fost permanent defetistă, susținând-o pe aceasta pe temeiul că numele ei ar fi fost introdus printre coautorii lucrărilor, fără știința sa. Fapt contrazis de încercarea Ramonei Lile de a se abilita pentru conducere de doctorat la Universitatea Tehnică din Cluj exact cu lucrările plagiate, care îi aduceau punctajul necesar.
CNECSDTI a recomandat atât Comisiei de Etică a UAV, cât și conducerii să respecte integritatea științifică „fără concesii și fără a permite ingerințe”.
De menționat că Ramona Lile, cu licență în inginerie alimentară și științe economice la privat, și-a inclus în listă lucrări științifice din 36 domenii de la statistică, biotehnologie, logica fuzzy, aviație, până la psihologie, inginerie aerospațială, investiții, ecologie, jurnalism și comunicare, chimia mediului, politologie, tehnologia băuturilor spirtoase ș.a.
O persoană care greșește flagrant și în mod repetat în lumea Școlii, n-ar mai trebui să funcționeze în ea” Marian Popescu, Centrul pentru Integritate Academică (CARFIA)
Fiind discret refuzată de universitatea clujeană la abilitare în domeniul ingineriei, Ramona Lile a încercat o abilitare pe domeniul media și comunicare în Franța, la Universitatea Paul Valéry din Montpellier, fără să cunoască limba franceză, bazându-se pe relațiile cu profesori de origine română de la universitatea respectivă. Semnalele date de presă au făcut ca abilitarea să rămână suspendată, împiedicând-o pe Ramona Lile să conducă doctorate într-un domeniu cu care nu avea nicio legătură.
Ramona Lile s-a adresat justiției pentru a suspenda, apoi pentru a anula actele ministeriale prin care a fost sancționată, chemând în judecată atât Ministerul Cercetării, cât și Ministerul Educației în dosarul 815/59/2021. Au fost folosite toate mijloacele avocățești pentru a amâna verdictul, inclusiv sesizarea Curții Constituționale. Termenul următor la Curtea de Apel Timișoara este 15 februarie 2022.
Ramona Lile este în continuare rectorul universității de stat din Arad, cu un venit de peste 7.500 euro pe lună de la buget, conform declarațiilor de avere.
Poate un plagiator dovedit și sancționat să rămână rector?
Răspunsul scurt este da, poate. Dar nu fiindcă n-ar exista posibilitatea eliminării legale a acestei strigătoare la cer incompatibilități morale, ci pentru că instituțiile protejează prin inacțiune plagiatorii, șmecherii ajunși în vârf pe căi politice, penalii.
Câteva exemple. Lucian Georgescu, rector al Universității Dunărea de Jos din Galați, fost ministru al Cercetării în guvernul PSD condus de Mihai Tudose, este coautorul unor lucrări plagiate în proporții covârșitoare. Edupedu.ro a făcut o analiză pe mai multe articole care arată fără echivoc că s-au produs preluări identice, fără ghilimele, ale unor texte științifice scrise de alții.
Fragment dintr-o lucrare plagiată unde coautor este Lucian Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” Galați. Caz documentat de Edupedu.ro
Întrebat de jurnaliști, rectorul Georgescu motivează că „nu a știut” de aceste lucrări și i-a acuzat pe jurnaliști de „vânătoare de vrăjitoare”. Rectorul are un venit mediu de 8000 euro lunar, conform declarațiilor de avere din ultimii doi ani.
Cazul rectorului Academiei de Poliție, Adrian Iacob, documentat de jurnalista Emilia Șercan pe PressOne, arată că 74% din lucrarea sa de doctorat era plagiată. Rectorul ales în 2018, era membru exact în CNATDCU, șef al Comisiei de științe militare, organismul care veghează asupra corectitudinii doctoratelor.
Abia în 2019 i se retrage titlul și este exclus din CNATDCU. În același an se retrage din funcția de rector. Dacă situația nu devenea penală prin amenințarea jurnalistei, pentru care a fost condamnat, ar fi fost și azi rector.
Un caz recent sancționat de CNECSDTI este cel lui Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București. Împreună cu Al.Basarab Cheșca și Raluca Ghica, acesta a publicat 4 articole copiate după un autor din Taiwan.
Experții au constatat că până și eroarea dintr-o ecuație existentă în lucrarea originală a fost preluată copy-paste. Comisia de Etică a UTCB l-a absolvit de orice vină pe rector. CNECSDTI le-a aplicat prin Hot.16/25.11.2021 două sancțiuni tuturor autorilor: avertsiment scris și obligația de a retrage lucrările.
Intră în scenă CEMU
Conform misiunii sale, Consiliul de Etică a Managementului Universitar (CEMU) este autoritatea care propune ministrului Educației revocarea din funcții manageriale – rector, prorector, decan, director de departament etc. – a universitarilor care au fost sancționați fie pe linie etică, fie pe linie penală (dacă nu se dispune direct prin sentință judecătorească).
Îți mai recomandăm Teza de doctorat a premierului Ciucă este verificată de CNATDCUÎn cazul Ramonei Lile, după emiterea Ordinului ministrului Educației nr.3643/6.04.2021 pentru aplicarea sancțiunilor dispuse de CNECSDTI, ministrul a cerut printr-o adresă oficială Consiliului de Etică a Managementului Universitar să se pronunțe, conform art.124 din Legea Educației, dacă Ramona Lile trebuie revocată din funcția de rector.
CEMU alcătuit din 11 membri reprezentanți ai Consiliului Rectorilor, Ministerului Educației, ARACIS, ai federațiilor studențești ș.a., are obligația să analizeze în maxim 3 luni sesizările și cererile.
Președintele CEMU este Ciprian Ion Preda, fost secretar de stat în Ministerul Cercetării și consilier al primului ministru Grindeanu în 2017, conferențiar titular la Universitatea de Vest Timișoara și, în paralel, administrator patrimoniu cu jumătate de normă la Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad.
El a mai fost vicepreședinte, alături de Sorin Cîmpeanu, al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, organizația suspectă condusă de Alexandru Cumpănașu, unde Ramona Lile era secretar general.
În 2021 CEMU a elaborat 25 de hotărâri expuse public din care doar un procent de 10% a fost favorabil petenților. Sesizările au fost, de regulă, respinse sau clasate. Clasarea s-a produs după ce s-au pronunțat instanțele, adică la 3-4 ani de la sesizare.
Președintele CEMU prins cu ilegalități
Funcția administrativă de la Arad unde este încadrat din februarie 2017 pe perioadă nedeterminată impune prezență fizică zilnică a domnului Preda, ceea ce este imposibil, date fiind funcțiile de la București. Totuși președintele CEMU a încasat sistematic salariul, conform declarațiilor de avere.
Îți mai recomandăm Generalul din cartea căruia ar fi plagiat premierul Ciucă: „Putea să fie mai atent, că era băiat deștept”Un raport de control al Ministerului Educației la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, citat de Edupedu.ro, unde rector este plagiatorul Lucian Georgescu, a arătat că „în anul universitar 2018/2019 dl. Ciprian Preda Ion a avut calitatea de titular la ambele instituții de învățământ superior cu încălcarea articolului nr. 291, alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011”.
În ciuda ilegalităților semnalate de presă și constatate chiar de Ministerul Educației, ministrul Cîmpeanu l-a numit din nou în 2021 pe Ciprian Preda în CEMU. El devine pentru al doilea mandat președinte al organismului care se ocupă cu integritatea managementului academic.
Ciprian Ion Preda (stânga) împreună cu Ramona Lile, rector al Universității „Aurel Vlaicu” Arad, unde este angajat pe o funcție administrativă
CEMU nu a transmis nici după zece luni un răspuns la întrebarea dacă Ramona Lile poate să rămână rector după sancțiunile pentru încălcarea gravă a eticii universitare. Deși președintele se abține formal la vot în acest caz, fiind angajat la UAV Arad, CEMU a decis să amâne rezolvarea cazului până terminarea proceselor intentate de Lile.
Vicepreședintele CEMU, Flavius Baias, a motivat această decizie cu faptul că nu se dorește „influențarea instanței”. Profesorul de drept ne-a dezvăluit că a cerut un punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii dacă practica amânării, nebazată pe vreo lege, este în regulă.
„CSM s-a spălat pe mâini, ne-a răspuns că nu intră în competența sa”, a declarat Flavius Baias pentru Europa Liberă.
Concluzii despre aplicarea eticii academice
- Sistemul alcătuit din legi, regulamente, organisme consultative, instituții de control și de sancțiune a încălcării integrității academice etc. este dependent politic și favorizează lipsa de etică.
- Multe universități nu se bazează pe principii, ci pe conjuncturi. Apartenența de partid a unor șefi de instituții din sistemul educativ influențează conduita față de membrii incorecți, lipsiți de integritate, ai comunității academice. Persoanele cu funcții înalte nu suferă decât rar consecințe politice.
- Impostura e stimulată și de nivelul scăzut al performanțelor științifice din universitățile românești, demonstrat de absența acestora, cu mici excepții, din rankingurile mondiale. Tolerarea „fabricilor de diplome” de către ARACIS sporește numărul profitorilor.
- Comisiile de etică obligatorii în universități nu sunt independente, membrii lor fiind subordonați conducătorilor instituției. Exonerarea plagiatorilor, mai ales dacă ei sunt șefi, este o practică frecventă.
- Organismele abilitate să sancționeze plagiatul și alte abateri etice funcționează cu proceduri complicate ce permit tergiversări, în structuri ale unor ministere birocratice și adânc politizate. Atitudinea indulgentă a miniștrilor influențează rezolvarea cazurilor.
- Achiziționarea de softuri de depistare a similitudinilor din lucrările științifice nu a descurajat decât parțial furtul intelectual în rândul studenților și al profesorilor.
- Instanțele nu au o practică uniformă în privința dosarelor de anulare a sancțiunilor aplicate plagiatorilor sau cazurilor de furt al unor brevete.