Cum a ajuns întreaga comunitate de la Sintești „care arde deşeuri ilegal” să fie reclamată penal

Arderile de deşeuri din satul ilfovean Sinteşti, din comuna Vidra, care înnegresc adesea cerul de deasupra Bucureştiului - cel puţin în partea de sud a capitalei - au ajuns, recent, subiectul unui anunţ inedit al Gărzii Naţionale de Mediu.

Arderile de deşeuri şi valorificarea metalelor provenite din acestea, dar şi a fierului vechi, sunt ocupaţii vechi de ani şi chiar decenii în comunitate. Au fost mai mereu ignorate de autoritățile centrale, deși provoacă probleme de sănătate.

Sinteştiul are oficial aproximativ 1.860 de locuitori - potrivit ultimului recensământ - şi frapează prin contrastul între imobile luxoase, cu bolizi impunători în curte şi gospodării în care oamenii trăiesc la limita subzistenţei.

Una din vilele impunătoare care au apărut în Sinteşti, cu ocazia unui control anterior al autorităţilor.

Dincolo de statut, atunci când sunt prinşi în flagrant, cu activităţi ilegale, precum arderea neautorizată a deşeurilor, sau când le sunt confiscate deşeurile, oamenii devin agresivi, iar controalele necesită o mobilizare masivă atât de instituţii de control, precum Garda de Mediu, cât şi de poliţişti, jandarmi şi chiar structuri speciale ale acestor două instituții de ordine.

Pe 21 octombrie, inspectorii Gărzii au făcut un anunţ în premieră în legătură cu arderile de deşeuri din Sinteşti: au depus o sesizare penală nu faţă de o persoană sau mai multe, ci faţă de întrega comunitate din localitate.

Imagine de la cel mai recent control al Gărzii de Mediu la Sinteşti.

La baza plângerii penale stau amenzi de 4 milioane de lei, începând din 2022 încoace, după 40 de controale în care inspectorii de mediu au confiscat 51 de tone de deşeuri.

Faptele constatate – de la incendiere, la abandonare, aruncare şi eliminare a deșeurilor în spații neautorizate – sunt toate infracţiuni şi pot fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, conform ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului aprobate începând cu 2021.

Doar la ultima acţiune de control, Garda de Mediu a confiscat 5 tone de deşeuri feroase şi neferoase şi au dat amenzi de 90.000 de lei. Acum, instituția aşteaptă investigarea plângerii de către procurorii Biroului de Investigare a Infracțiunilor de Mediu de pe lângă Parchetului General al României.

Problema depozitării şi arderii ilegale a deşeurilor - de la mobilier la anvelope şi cabluri electrice - este reclamată de bucureșteni de mulți ani.

„Pentru că noi nu putem să facem activități de cercetare-investigare, am luat legătura cu conducătorii departamentului specializat. În baza plângerii penale se pot organiza acțiuni de cercetare penală, de filaj. Plus ce metode specifice au dânșii pentru a identifica structura rețelei care se desfășoară acolo”, declară Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, pentru Europa Liberă.

Arderile ilegale de deşeuri din Sintești reprezintă un fenomen cunoscut de mulţi ani.

Încă din noiembrie 2021, de exemplu, Europa Liberă a scris pe larg despre acest subiect, atât din perspectiva poluării cu pulberi în suspensie, cât şi a mecanismului prin care mare parte din comunitate întreţine şi trăieşte, în unele cazuri, dintr-o mică „industrie” a arderii şi valorificării deşeurilor.

Arderile, de la materiale plastice, la obiecte de mobilier, anvelope, cabluri şi alte deşeuri, produc pulberi în suspensie (PM2,5) care contribuie la poluarea aerului.

Firme înregistrate în localitate preiau deşeuri de la companii care trebuie să le recicleze, conform legii, le aduc în sat, iar de aici ajung de cele mai multe ori chiar la localnici, care le ard în diverse gropi şi spaţii.

Printre cele mai căutate sunt cablurile electrice - după topirea plasticului, partea metalică, fier sau cupru, este valorificată ulterior.

„Pe lângă traseul deşeurilor, partea de protecţia mediului şi poluare, ei (procurorii, n.r.) pot documenta şi traseul financiar a ceea ce se întâmplă acolo”, mai spune șeful Gărzii de Mediu.

Comisarul general s-a arătat ferm convins - precum și colegii săi din Garda de Mediu Ilfov - că „există o categorie de oameni care au profit din această activitate” și care „pe lângă profitul pe care îl fac, profită și de vulnerabilitatea socială a oamenilor care se ocupă cu treaba asta”.

Plângerea penală este „faţă de comunitatea care arde ilegal deşeuri”, nu faţă de toţi locuitorii

Comisarul Gărzii de Mediu explică, de altfel, că plângerea penală nu vizează întrega comunitate de aproximativ 1.860 de persoane, ci „comunitatea celor care arde ilegal deşeuri în Sinteşti”.

Andrei Corlan mai spune că este vorba de „adrese” de pe şapte străzi din localitate, fără să menționeze câte și care sunt gospodăriile și firmele vizate.

„Întrega comunitate sunt cei care fac ilegal această activitate, Sinteştiul ca localitate bănuiesc că are şi oameni nevinovaţi, care nu au de ce să îşi facă griji legat de aceste demersuri”, afirmă el.

Marian Tudor, primarul comunei Vidra, de care aparţine satul Sinteşti, care a fost reales în acest an pentru al treilea mandat consecutiv, spune că a aflat din presă de plângerea penală „în masă” formulată de Garda de Mediu.

El admite că arderile ilegale reprezintă un fenomen extins „de mulţi ani, de zeci de ani”, cu care susţine că se luptă, alături de organele de control, dar spune că nu toţi cetăţenii pot fi „băgaţi în aceeaşi oală.”

„Nu mi se pare normal ca un cetățean care e de bună credință și nu face aceste lucruri să aibă un dosar penal. Deci bănuiesc că aceste dosare penale sunt îndreptate către cei care chiar asta fac, care ard ilegal”, spune edilul pentru Europa Liberă.

Nici cele şapte străzi care ar face obiectul plângerii nu pot fi privite ca ansamblu, adaugă Marian Tudor.

„Dacă identifică o asemenea persoană care face arderi ilegale și i se întocmeşte un dosar penal, bănuiesc că cealaltă nu o să mai facă niciodată”, spune el.

Cu privire la cei care fac activităţi ilegale şi locurile unde acestea se întâmplă, reprezentanții Gărzii de Mediu susţin că „plângerea este suficient de bine documentată încât să se înceapă urmărirea penală”.

Andrei Corlan spune că măsura drastică luată de instituţie vine întrucât, deşi cele câteva zeci de controale au mai redus din fenomen, acesta persistă.

„Colegii au constatat că aceleaşi fapte se repetă în aceleaşi locuri, chiar dacă nu cu aceiaşi indivizi. Am identificat şi o serie de indivizi, prinşi în sesizare, am identificat adrese unde se întâmplă aceste lucruri.”

Oamenii fără identitate

Întrebat dacă arderile ilegale reprezintă o sursă de trai pentru mulţi dintre locuitori, primarul Marian Tudor nuanţează: „Sunt persoane sau firme care fac treaba asta, legată de deşeuri, legal, corect” şi astfel „nu putem generaliza”.

„Nu putem spune că toţi trebuie să meargă la puşcărie că au dat foc, nu au dat foc toate, sunt câteva persoane”, subliniază primarul.

Mai mult, în timpul unor controale, la care reprezentanţi ai Primărei au însoţit inspectorii Gărzii de Mediu, au fost găsite persoane care „nu au identitate”, evidenţiază el.

„Ne chinuim de-a lungul anilor să îi găsim şi să îi prindem”, susţine edilul cu privire la autorii arderilor ilegale. El mai spune însă că oricât ar intriga opinia publică, fenomenul nu este atât de uşor de stăvilit şi „a continuat şi cu mine de faţă”.

„Identificam nişte persoane şi alţii dădeau foc la 100 de metri, mergeam cu pompierii şi stingeam incendiul.”

Recent, Primăria Vidra a fost inclusă într-un grup de lucru, alături de Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului şi alte instituţii ale statului, dar şi de primăria altor două comune, Jilava şi Berceni, sub coordonarea Prefecturii, pentru a pune capăt fenomenului.

„Dincolo de mediu şi poluare şi fenomenul infracţional, vorbim şi de un fenomen social, de care unele persoane profită, chiar urmăresc să văd care vor fi măsurile luate de autorităţile locale”, spune comisarul general al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan.

Primarul Tudor Marian asigură că primăria „nu va sta cu mâinile în sân” şi că în grupul de lucru au fost luate hotărâri - pe care nu le poate comunica încă - şi care ar urma să dea rezultate.

Fost şef al Gărzii de Mediu: Trebuie intervenit la cei care transportă aceste deşeuri

Un fost şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, spune că a oprit fenomenul în mandatul său (martie - noiembrie 2021), prin controale zilnice, pe teren, la gropile improvizate de gunoi din zona Sinteşti.

Asta deşi la acel moment arderea deşeurilor era doar contravenţie, nu infracţiune.

„Nu există nicio reţetă magică, dar am mers acolo, pe teren, cu poliţişti, jandarmi, șase zile pe săptămână, până ce i-am oprit. Nu e vorba doar de arderile în sine, ci trebuie să mergi pe fir, pe principiul «follow the money»”, afirmă el.

Un pas hotărâtor este legat de transportatori, explică Octavian Berceanu.

„În momentul în care am început să oprim şi să confiscăm camioanele cu materialul provenit din infracțiuni, de arderi ilegale, metalele, atunci am mers și la colectori și pe urmă la exportatori (cei care comercializează metalele rezultate din arderi, n.r.), atunci s-au oprit arderile ilegale, pentru că disconfortul generat colectorilor mari și exportatorilor era imens. Le-am oprit business-ul”, explică Berceanu.

Europa Liberă relata că, la final de 2021, erau peste 250 de firme înregistrate în Sinteşti, dintre care peste 200 aveau ca obiect principal sau secundar de activitate deşeurile.

De asemenea, din totalul societăţilor comerciale din Sinteşti, peste 180 erau situate în imobilele luxoase de pe strada principală a localităţii şi aproape 50 din cele cu obiect de activitate din domeniul deşeurilor aparţineau clanului Mihai.

Acesta este cunoscut și sub numele de „clanul bancherilor”, întrucât unii din lideri fuseseră anchetați într-un dosar al DIICOT legat de obţinerea frauduloasă de către firma de IT Siveco, a unor credite bancare, cu ajutorul unor firme cu sediul în Sinteşti.

Groapă cu deşeuri arse, găsită de inspectorii Gărzii de Mediu la cel mai recent control.

Octavian Berceanu spune că, în realitate, la aceeaşi adresă sunt înregistrate mai multe firme şi că, de fapt, la sediul respectiv nici măcar nu sunt utilaje specifice desfacerii cablurilor sau prelucrării altor tipuri de deşeuri.

Gărzii de Mediu i-ar reveni în primă fază atribuţiile de a documenta aceste cazuri, după care Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Ilfov ar putea retrage acestor societăţi autorizaţiile de mediu.

Actualul şef al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, spune că şi în mandatul său instituţia a controlat constant persoane fizice şi persoane de pe „lanţul deşeurilor” şi a confiscat, pe lângă deşeuri, inclusiv autoturisme.

„Partea de amenzi nu a descurajat, partea de dosar penal faţă de un individ sau altul nu a descurajat, tocmai de aceea am apelat la acest confiscări şi asta nu înseamnă că le salubrizăm de fapt curţile, ci că avem în vedere exact ce le afectează afacerea, de aici şi reacţia violentă a comunităţii când facem aceste confiscări”, spune şeful Gărzii de Mediu.

Nori de fum proveniţi de la arderi de deşeuri din Sinteşti, în cursul anului.

Plângerea penală înaintată Parchetului General de către Garda de Mediu - nu doar faţă de o persoană sau adresă ci faţă de cei care ard ilegal deşeuri - are tocmai scopul de a reduce drastic sau de a stinge acest fenomen, spune Corlan.

El afirmă că toate structurile statului - în frunte cu cele ale Ministerului Afacerilor Interne - colaborează la aceste acţiuni şi oferă exemplul unui alt control amplu derulat de Garda de Mediu în judeţul Dâmboviţa, unde s-au obţinut mandate inclusiv pentru percheziţii judiciare.

„Mesajul meu e clar: arzi ilegal deşeuri, faci puşcărie!”, conchide şeful Gărzii de Mediu.

Contribuţia arderilor de deşeuri la depăşirea indicilor de poluare

Andrei Corlan spune că verificările din teren şi plângerea depuse de Garda de Mediu au la bază nu poluarea, ci în primul rând ilegalităţile legate de colectare şi deţinere de deşeuri fără autorizaţie de mediu, respectiv de valorificare de deşeuri infracţionale chiar.

„Valorificarea înseamnă supunerea deşeurilor la operaţiuni de tratare, dar ei le tretează cum? Dau foc, la carcase de maşini, cauciucurilor, ca să recupereze partea metalică din ele.”

Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului - aparatele de monitorizare ale Agenţiei de Protecţia Mediului - nu ar fi relevat, în timp, că acest fenomen „aduce o contribuţie negativă, la nivel macro, asupra aerului Bucureştiului”, potrivit șefului Gărzii de Mediu.

Reţeaua de monitorizare - omologată a APM-urilor nu este însă una exinsă. Pentru Bucureşti există opt astfel de puncte fixe de măsurare. APM Bucureşti are însă şi laborator mobil care poate fi deplasat pentru măsurători, la sesizarea populaţiei.

Andrei Corlan mai susține, citând studiul de calitate a aerului în capitală, că peste 80% din poluarea provine din traficul auto şi încălzirea rezidenţială, urmate de industrie.

Doar pe partea de încălzire rezidenţială, locuitorii din Sinteşti care ard ilegal ar putea fi „învinuiţi.”

„Existând şi o comunitate defavorizată, unii folosesc tot felul de materiale, nu neapărat cele organice”, spune el.

Atunci când se suprapun peste factori de poluare deja existenţi, sau în creştere, precum traficul auto şi încălzirea rezidenţială, arderile de deşeuri pot contribui la depăşirea nivelurilor de particule de praf considerate în limite normale.

Conform unui studiu citat de asociaţia Ecopolis, care coordonează platforma de senzori de măsurare a calităţii aerului în Bucureşti - Aerlive - particulele poluante rezultate din arderea deşeurilor menajere sunt de 40 de ori mai multe decât în cazul arderii lemnului.

Emisia de compuşi chimici poliaromatici degajaţi este de 1.000 de ori peste nivelul din cazul arderii lemnului.

Oana Neneciu, coordonatoare a platformei, spune pentru Europa Liberă că „din punctul nostru de vedere, când sunt semnalate arderi ilegale avem niveluri mai ridicate ale poluanţilor, nu tot timpul e însă asta cauza.”

Spre exemplu, în ultima perioadă nivelul de poluare a crescut şi ca urmare a pornirii sistemelor de încălzire, dar şi a condiţiilor meteo care nu a favorizat dispersia poluanţilor.

În fapt, arderile de deşeuri - care degajează particule în suspensie, de praf PM 10 (microni) şi PM 2,5 - contribuie la depăşirea indicilor de poluare când se suprapun pe factorii deja existenţi, explică ea.

Dincolo de gradul de poluare, fenomenul arderilor de deşeuri din Sinteşti trebuie oprit, întrucât „este ilegal”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.