Președinte-senator? PNL vrea să schimbe legea pentru a-i permite lui Klaus Iohannis să candideze la Parlament

Klaus Iohannis, în timpul unui discurs susținut cu ocazia deschiderii școlii.

Liberalii au depus un amendament prin care președintele Klaus Iohannis poate candida ca independent pe listele unui partid politic. Modificarea legii are nevoie de votul PSD. Este însă utilă pentru liberali, electoral vorbind, prezența lui Iohannis pe listele de la Senat, sau din contră e un risc?

Amendamentul care modifică art. 5 (2) din legea 208/2015 – referitoare la alegerea Senatului și Camerei Deputaților – a fost scris de Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL din Senat, și de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache.

Noul articol este copiat după articolul făcut de PSD în 2004, prin care Ion Iliescu, președintele de atunci, a putut candida la alegerile parlamentare.

Doar că în 2004 nu exista Codul bunelor practici electorale al Comisiei de la Veneția, care spune că legile electorale nu pot fi modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri decât în cazuri exceptionale și doar atunci când sunt în favoarea creșterii participării la vot.

Amendamentul PNL

„Președintele României, în funcție de data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul în care este ales sau deputat, președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și aceea de președinte”.

Sub presiunea timpului și la mâna PSD

Dacă vor să-l aibă pe președintele Iohannis pe listele pentru Senat, atunci liberalii trebuie să se grăbească pentru că se află sub presiunea timpului: termenul limită de depunere a listelor cu candidaţii pentru parlamentare este 17 octombrie.

Legea este una organică, deci e nevoie de majoritatea absolută a voturilor pentru a trece de Parlament (50%+1 din numărul total de parlamentari). Iar fără voturile PSD, legea nu poate trece.

Proiectul se află în procedură de urgență și, miercuri după-amiază, Biroul Permanent l-a trimis comisiilor de specialitate.

Cel mai probabil PSD va vota amendamentul pentru că nu are nimic de pierdut. În schimb PNL are, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pârvulescu.

Pesediștilor le e frică de un singur lucru: ca PNL să nu devină irelevant din punct de vedere politic.
Profesorul Cristian Pârvulescu

„PSD îi va sprijini [pe liberali], pentru că estimează că nu are nimic de pierdut sau de câștigat, dar că PNL are de pierdut din varianta asta. De exemplu, voturile peneliste anti-Iohannis se duc la [Ludovic] Orban (fost lider PNL, în prezent președinte Forța Dreptei, n.r.), și atunci candidatura lui Orban capătă o pondere mai importantă”, spune Pîrvulescu.

La limita Constituției

Liberalii susțin că amendamentul care îi permite lui Klaus Iohannis să candideze pentru parlament în timp ce deține încă funcția de președinte nu ar încălca prevederile constituționale din articolul 8, alin. 1, care spune că:

„În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”

Augustin Zegrean, fost judecător și președinte CCR , susține însă că, totuși, Constituția este încălcată.

„Lui Klaus Iohannis i se termină mandatul în 21 decembrie, iar dacă ar fi ales la 1 decembrie senator, ar trebui să-și valideze mandatul de senator în timp ce este președintele României.

Situația e foarte strânsă, pentru că în Constituție se spune că în 20 de zile parlamentul nou ales trebuie să fie convocat pentru depunerea jurământului, deci înseamnă că președintele ar trebui să convoace un parlament din care face parte și el, ceea ce e anticonstituțional. Pentru că în Constituție scrie la articolul 84 că președintele nu poate îndeplini o altă funcție publică”, spune pentru Europa Liberă fostul judecător CCR Augustin Zegrean.

Îți mai recomandăm Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare?

Iohannis tace

Informația că președintele Klaus Iohannis s-ar pregăti pentru o candidatură la Senat a circulat în ultimele zile. Se vorbea însă de posibilitatea ca președintele Iohannis să demisioneze din funcție pentru a putea candida pe listele PNL pentru Senat.

Administrația prezidențială a dat însă un comunicat prin care spune răspicat că Klaus Iohannis nu va demisiona. Dar nu și dacă va candida sau nu.

„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, Președintele României, Klaus Iohannis, precizează că își va încheia mandatul la termen și nu intenționează să demisioneze din funcția de Președinte”, spune Administrația Prezidențială.

Până în prezent, Administrația Prezidențială nu a avut un punct de vedere referitor la amendamentul PNL care îi netezește calea spre parlament.

Președintele Iohannis, aflat vineri la aniversarea a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi, a refuzat orice comentariu pe acest subiect.

Președintele este cel care trebuie să promulge legea care îl vizează direct.

Îți mai recomandăm Președintele Iohannis, nouă ani de domnie. „Ghinion” sau baftă?

Iohannis, piatră de moară pentru PNL ?

Din informațiile Europei Libere, în ultima perioadă au avut loc discuții în PNL pe această temă, dar pozițiile au fost diferite. O grupare, în frunte cu Nicolae Ciucă și Lucian Bode, consideră că prezența lui Klaus Iohannis pe listele pentru Senat de la București ar aduce voturi PNL.

De fapt, spun sursele noastre, cel care a insistat mult a fost chiar Nicolae Ciucă, în speranța că Iohannis l-ar putea ajuta să crească în sondaje, unde nu stă deloc bine – fiind cotat cu procente între 10 și 17%.

De fapt, lucrurile ar putea sta exact invers, așa cum a averizat o altă grupare, formată în special din foști lideri PDL. Aceștia cred că prezența lui Klaus Iohannis pe liste ar aduce în prejudiciu partidului, dat fiind popularitatea tot mai scăzută a președintelui.

Potrivit informațiilor din interiorul PNL, președintele Iohannis ar putea deveni șeful Senatului, deci al doilea om în stat, dar asta în situația în care partidul obține un scor suficient de bun în alegeri ca să-i permită să ceară această poziție.

În funcție de rezultatele PNL în alegerile parlamentare și, mai ales, prezidențiale, Klaus Iohannis ar putea deveni și președintele partidului. Este un plan la care se lucrează.

„Un succes al lui Ciucă la prezidențiale ar fi totodată și un succes al lui Iohannis, cel care l-a propulsat și susținut în politica la vârf, deci ar fi normal să devină președintele PNL, mai ales că poziția s-ar vacanta prin plecarea lui Ciucă la Cotroceni”, spune pentru Europa Liberă o sursă din conducerea PNL.

În schimb, dacă rezultatele sunt proaste și Nicolae Ciucă pierde prezidențialele, acest scenariu pică. „Nemulțumirile și frustrările se vor revărsa nu numai asupra lui Ciucă, ci și asupra lui Iohannis, care va fi făcut răspunzător”, susține sursa menționată.

Un alt membru PNL spune pentru Europa Liberă că este o greșeală ca președintele să candideze pe lista pentru Senat pentru că „a devenit o piatră de moară pentru partid”.

De menționat că la Convenția Națională a PNL de acum o săptămână, când a fost validată candidatura lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, Valeriu Stoica, fost președinte PNL, a spus că „etapa Iohannis a fost importantă, dar s-a încheiat”.

Profesorul și analistul Cristian Pârvulescu spune că PNL nu va avea niciun câștig din această mișcare, din contră.

Această mișcare dă prost de la un capăt la altul, e o dovadă de disperare a PNL.
Profesorul Cristian Pârvulescu

„Nu le aduce un câștig pentru că imaginea lui Iohannis nu este extraordinară. Să zicem că are 20% favorabilitate, dar asta nu înseamnă că se transferă asupra lui Ciucă în mod automat. E o șmecherie care nu ține, au niște consultanți foarte proști la PNL”, spune analistul pentru Europa Liberă.

Președintele Klaus Iohannis a căutat în ultimul an să obțină o funcție în plan extern după terminarea mandatului.

Au circulat informații că urmărește să devină ba președintele Consiliului European, ba Reprezentant special al UE pentru Ucraina, la pachet cu o altă funcție de conducere într-o instituție UE.

Episodul depunerii candidaturii pentru șefia NATO a fost unul care pare să fi pus capăt ambițiilor sale pentru o înaltă funcție în afara României. Așa că acum pare că se resemnează cu una în România.

Îți mai recomandăm Cum a eșuat candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO și cât contează Flancul Estic pentru Alianță

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.