PNRR | Investițiile pentru medicii de familie aprobate în 2022 nu au ajuns la ei. De ce riscă România să piardă banii pentru reforme

„Nu am primit nicio înștiințare legată de întârziere sau de stadiul în care se află proiectul”, ne spune unul dintre medicii de familie aflați în această situație.

„Nu se aude încă nimic despre echipamentele medicale. Noi am bifat în listă exact ce aveam nevoie și Ministerul Sănătății se ocupă de cumpărarea lor”, spune pentru Europa Liberă alt medic de familie.

România a încasat până acum peste 6,3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă o parte din acești bani nu au ajuns la beneficiari. În total, România ar trebui să primească peste 27 de miliarde de euro până în 2026.

În august 2022, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara că bugetul din PNRR pentru cabinetele medicilor de familie este de 180 de milioane de euro, bani pe care urmau să-i primească 3.000 de cabinete.

Pentru dotarea cabinetului cu aparatură medicală, medicii ar fi trebuit să primească 45.000 euro fără TVA, iar pentru renovare - 15.000 de euro fără TVA. Aparatura medicală urma să fie achiziționată de Ministerul Sănătății, iar medicii trebuiau să primeacă aceste echipamente în mai 2023.

„Fiecare cabinet poate primi până la 60.000 de euro cu două componente - o componentă de echipamente și o componentă de reabilitare. Prima - în valoare de 45.000 de euro, iar ce-a de-a doua, de renovare, în valoare de 15.000 de euro, decontabili direct celor care aplică pentru renovare”, a spunea Alexandru Rafila pe 4 august 2022 într-o conferință de presă.

Alexandru Rafila este ministrul care trebuie să facă licitație pentru aparatura medicală.

Până acum, niciun medic de familie nu a primit aparatura medicală cerută în proiecte, cu toate că termenul impus de minister era septembrie 2022.

Nici pentru renovarea cabinetelor lucrurile nu stau diferit. Contractele abia acum se încheie, deși lucrările de reabilitare trebuiau închise la 15 mai 2023.

Ileana Popescu este unul din medicii de familie, cu sediul în București, care au depus și primit aprobare pentru proiectul depus în 4 august 2022. Spre finalul anului, a primit confirmarea că proiectul va fi finanțat, dar de atunci nu mai știe nimic.

„Eu cerusem dotarea cabinetului cu aparat EKG, holter, ecograf, cerusem și un computer. Dar nu am primit nicio înștiințare legată de întârziere sau de stadiul în care se află proiectul”, spune Ileana Popescu.

În luna iulie 2023, medicul a vorbit și cu colegii ei despre această situație, dar nimeni nu știa despre când ar putea primi aparatura solicitată.

Medicul Mihai Mara, din comuna Ceaunu Mare din județul Cluj, a aplicat și el - atât pentru dotarea cu echipamente medicale, cât și pentru lucrări de renovare. Abia joi (31 august 2023) merge la DSP să semneze contractul pentru renovare.

„Acum trebuie să vorbesc din nou cu firmele cu care vorbisem anul trecut pentru renovare, că am contactat mai multe firme cu care am elaborat un plan și am făcut devizele, pentru a vedea cum putem renova mai bine clădirea. Acum e nevoie de alte devize", a spus medicul Mihai Mara.

Despre aparatura medicală cerută nu știe nimic. „Cu aparatura suntem foarte în întârziere. Nu se aude încă nimic despre echipamentele medicale. Noi am bifat în listă exact ce aveam nevoie și Ministerul Sănătății se ocupă de cumpărarea lor”, a mai spus Mihai Mara.

Am trimis o solicitare oficială către Ministerul Sănătății și a întrebat când vor primi medicii de familie aparatura medicală cerută și care este situația renovărilor, însă până la publicarea acest articol nu am primit niciun răspuns.

Potrivit MonitorPNRR, o platformă de monitorizare realizată de USR, capitolul renovarea și dotarea cabinetelor cu aparatură medicală este întârziat.

„Banii pentru cabinetele medicilor de familie sunt la bancă. Din cei 6 miliarde de euro primiți au cheltuit vreun miliard din ce știu eu. Problema la medicii de familie nu este că nu sunt bani, ci că /.../ investițiile merg prost pe partea de sănătate”, a spus pentru Europa Liberă fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, cel care a lucrat la întocmirea PNRR.

Ce se întâmplă cu cererile 3 și 4 din PNRR, cu deadline 31 august

România nu stă mai bine nici la restul achizițiilor cu bani din PNRR.

Până la 31 august, România trebuia să încheie renegocierea PNRR:

• să introducă în programul de redresare economică, capitolul REpowerEU de eficiență energetică prin care companii și instituții publice au acces la 1,4 miliarde de euro. România a amânat trimiterea listei cu proiectele pentru care vrea finanțare la Bruxelles.
• să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
• să finalizeze reforma pensiilor speciale.

Cum niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins, Guvernul nu poate cere a treia tranșă de banii din PNRR, de la Comisia Europeană.

Ana Otilia Nuțu, expert în energie la Expert Forum, spune că timpul pentru accesarea PNRR este limitat: investițiile trebuie terminate până în 2026.

Experta arată că, dacă nu sunt făcute reforme, nu vin banii. „Reformele sunt mai dureroase pentru ei (n.r. guvernanți) decât pierderea banilor europeni, pe care oricum nu-s în stare să-i cheltuiască”, spune Ana Otilia Nuțu.

Experta arată că pentru REPowerEu, România nu a depus încă nici planul propriu-zis.

„Au trimis un draft care li s-a făcut guler și acum înțeleg că au propus niște măsuri mult mai simple, panouri pe case & stuff, genul de program AFM [Administrația Fondului de Mediu] cu primul venit, primul servit, că n-au capacitate de evaluare pe nicăieri”, a spus Ana Otilia Nuțu.

Fostul ministru Cristian Ghine susține că România riscă să nu primească niciun ban din miliardele de euro din PNRR pe care ar fi trebui să le încaseze în acest an.

„Devine aproape o certitudine că nu vom primi niciun euro din cele 5,4 miliarde de euro din PNRR pe anul ăsta, din simplul motiv că nu au trimis până acum nicio cerere de plată, deși mai e puțin și trebuia trimisă și Cererea 4 (în septembrie conform calendarului), nu doar Cererea 3”, a mai spus Cristian Ghinea.

Una din reformele importante la care România s-a angajat este reforma pensiilor speciale, fără de care Guvernul nu poate depune la Comisia Europeană cererea pentru a treia tranșă din PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro, după cum a mai scris Europa Liberă.

Întors miercuri de la Bruxelles, cu o zi înainte de termenul limită pentru renegociere, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, recunoaște eșecul României de a face investițiile la care s-a angajat în PNRR.

„Le mulţumesc atât reprezentanţilor Comisiei, cât şi coordonatorilor de reforme şi investiţii pentru faptul că au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Premierul Marcel Ciolacu și președintele PNL Nicolae Ciucă merg împreună la Guvern pentru negocierea PNRR.

Pentru discuții finale privind PNRR, pe 1 septembrie 2023, vor merge la Bruxelles Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă. Cei doi vor avea discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre acceptarea unui deficit bugetar mai mare de 4,4%.

Subiectul a fost deja discutat la Bruxelles de ministrul de finanțe, Marcel Boloș, care a spus că a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre măsurile bugetare, însă nu a spus concret care sunt aceste măsuri.

Ministrul Finanțelor admite că Comisia Europeană așteaptă „măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanţele publice pe o traiectorie corectă în raport cu ţintele de deficit asumate în anul 2021”.

„Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, cum sunt sănătatea, educaţia şi infrastructura, eliminând risipa şi cheltuielile redundante”, a spus Marcel Boloș.

G4Media citează joi surse oficiale de la Comisia Europeană care au declarat au rezerve față de impactul bugetar real al măsurilor propuse de guvern, printre care scăderea cheltuielilor publice și creșterea taxelor, pe care guvernanții au propus-o însă doar la nivel declarativ.