Linkuri accesibilitate

România irosește un an din programul european PNRR. Banii pierduți în 2023 ar putea plăti 12 poduri peste Dunăre


Ca să finalizeze reformele neîndeplinite din PNRR, premierul Marcel Ciolacu (dreapta) le-a cerut miniștrilor responsabili să nu plece în concediu. În imagine alături de Marcel Boloș (PNL), fost ministru al Investițiilor europene, în prezent ministru al Finanțelor.
Ca să finalizeze reformele neîndeplinite din PNRR, premierul Marcel Ciolacu (dreapta) le-a cerut miniștrilor responsabili să nu plece în concediu. În imagine alături de Marcel Boloș (PNL), fost ministru al Investițiilor europene, în prezent ministru al Finanțelor.

România s-a angajat că va reduce în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB. În luna mai, deficitul a ajuns deja la 2,3%. Regulile Comisiei Europene spun clar: dacă România nu reduce deficitul, instituția poate să suspende, pentru început, 25% din banii disponibili, cam 18 miliarde de euro.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, spune într-o declarație pentru Europa Liberă că fără măsuri fiscale care să asigure ajustarea cheltuielilor, România nu are șanse să reducă deficitul bugetar în acest an, până la 4,4% din PIB, așa cum s-a angajat în fața Comisiei Europene și așa cum prevăd regulamentele privind alocarea banilor europeni. Un deficit bugetar de 4,4% din PIB ar însemna un minus la pușculița publică de aproximativ 68 de miliarde de lei, adică peste 13 miliarde de euro.

13 miliarde de euro echivalează cu prețurile mai multor obiective majore de infrastructură, câteva autostrăzi și poduri precum cel peste Dunăre, de la Brăila, recent inaugurat.

Mai mult, există riscul ca România să ajungă la un deficit bugetar de 6,8% din PIB. „Asta este exclus”, susține însă Marcel Boloș.

Recent, chiar și economistul șef al BNR, Valetin Lazea, avertiza că deficitul ar putea ajunge la 6% din PIB și că fondurile UE vor fi pierdute dacă nu se iau urgent măsuri.

Comisia Europeană, care reprezintă guvernul UE, a reproșat României că are multe facilități fiscale în timp ce suferă de boli ce țin de disciplina fiscal-bugetară, adaugă ministrul liberal.

Marcel Boloș exemplifică: numai facilitățile fiscale acordate unor categorii profesionale sau domenii ajung să coste România 75 de miliarde de lei pe an.

Ministrul Finanțelor spune că liderii coaliției de guvernare au în vedere reducerea cheltuielilor, prin măsuri precum anularea angajărilor la stat pentru posturile care acum sunt vacante sau reducerea efectivă a cheltuielilor în instituții.

Nu se ia în calcul reducerea salariilor, subliniază ministrul Finanțelor.

Premierul Marcel Ciolacu le-a cerut miniştrilor care coordonează reforme asumate de România prin PNRR, joi, în fața presei, să se concentreze pe „regândirea de priorităţi şi reajustarea de proiecte în vederea finalizării”, până la 31 august, a renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De fapt, nu este vorba despre renegocierea întregului PNRR, ci despre faptul că România trebuie să includă în acest plan investiții energetice.

Uniunea Europeană a acordat României aproape 1,4 miliarde de euro în acest scop, prin programul RePower EU.

Suma alocată României prin PNRR a scăzut

În plus, până la 31 august, Guvernul trebuie să anunțe Comisia Europeană la care dintre investițiile prevăzute în PNRR renunță.

În urma creșterii economice de anul trecut, suma alocată României prin PNRR a scăzut de la 29,2 miliarde de euro la 27,2 miliarde de euro.

„Toţi miniştrii care coordonează reforme trebuie să facă un efort pentru a regândi priorităţi şi a reajusta proiecte. Deci vara aceasta, îmi pare foarte rău, nu vom avea concedii. Suntem într-o cursă contratimp să accesăm toţi banii europeni disponibili”, a declarat Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern.

Deficitul poate duce la pierderea a zeci de miliarde de euro

România este, de ani de zile, unul dintre statele care primesc mai mulți bani din bugetul comun al Uniunii Europene decât contribuie la pușculița comunitară.

În plus, de trei ani, România se află în procedură de deficit bugetar excesiv, adică deficitul este de peste 3% din PIB. Alte state din Uniune, cele care sunt net contributoare la bugetul comun, se pot întreba de ce locuitorii lor trebuie să susțină indisciplina financiară a României, spun surse guvernamentale pentru Europa Liberă.

Creșterea de deficit nu se pune în discuție pentru că suntem în procedură de deficit bugetar excesiv.

Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, explică într-o declarație pentru Europa Liberă, că „după ce Comisia Europeană a dat liber la depășire (n.r. deficitului bugetar la peste 3% din PIB) în pandemie, ulterior, a cerut statelor membre să facă planuri de ajustare a deficitului.”

România a ajuns în timpul pandemiei de Covid la un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB, iar după anul 2020 a început să reducă acest indicator.

În 2023, deficitul nu ar trebui să depășească 4,4% din PIB.

Altfel spus, sumele pe care le cheltuie în plus România față de ce încasează, luate din împrumuturi, nu trebuie depășească 4,4% din Produsul Intern Brut.

Conform Institulului Național de Statistică, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 318,5 miliarde de lei în prețuri curente.

Numai că Guvernul se confruntă cu probleme financiare majore. În primul rând, bugetul pe acest an a fost supraestimat, apoi, între timp, au apărut noi cheltuieli importante ce vor fi suportate de la buget: creșterea salariilor din Educație și suportarea creșterilor de prețuri la materialele de construcții folosite în investițiile începute prin PNRR.

Întrebat de Europa Liberă dacă România va cere Comisiei Europene să accepte creșterea deficitului bugetar al României în acest an, ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloș, a spus că acest lucru ar fi exclus.

„Creșterea de deficit nu se pune în discuție pentru că suntem în procedură de deficit bugetar excesiv. Noi trebuie să soluționăm problemele noastre”, afirmă Boloș.

Ministrul Finanțelor a admis că România a ajuns în situația de a risca să-i fie suspendate noi fonduri europene, dacă nu reduce deficitul bugetar.

„În regulamentul de aplicare a PNRR și în cel de aplicare a Fondului de coeziune scrie cu subiect și predicat că își rezervă dreptul Comisia Europeană de a suspenda fonduri. Încep cu 25% și urcă progresiv”, explică ministrul Marcel Boloș. Acest procent înseamnă aproximativ 18 miliarde de euro.

Pentru că România are la dispoziție 73,3 miliarde de euro prin cele două programe. Banii din PNRR reprezintă 27,3 miliarde de euro, disponibili pentru reforme și investiții dar numai până în anul 2026.

Titularul de la Finanțe mai vede un risc pentru România, dacă Guvernul nu reduce rapid cheltuielile publice. Este vorba despre creșterea costurilor la împrumuturi.

Cu cât o țară este mai indisciplinată financiar, cu atât investitorii cer o dobândă mai mare.

Acum, România se împrumută cu dobânzi ce sunt în jur de 6,5 la sută, în scădere ușoară față de anii precedenți. Însă banii europeni sunt fie gratuiți, fie sunt împrumuturi pentru care se percepe o dobândă de cel mult 3,5%.

Lipsa reformelor privează România de echivalentul a 12 poduri ca cel de la Brăila

Teoretic, România putea accesa încă de anul trecut două tranșe de bani din PNRR, programul de redresare aconomică post pandemie al Uniunii Europene.

Guvernul Nicolae Ciucă a reușit să obțină o singură tranșă.

Cea de-a doua tranșă a fost amânată pentru acest an, însă abia luna trecută Comisia Europeană a dat undă verde primirii celei mai mari părți din cele 2,8 miliarde de euro disponibile, din cauza întârzierii reformelor asumate. Banii sunt așteptați în România în luna septembrie.

Doar în acest an, dacă toate ministerele îndeplineau obiectivele din PNRR la timp, România putea cere două tranșe de bani, cu numărul 3 și 4, care ajung la aproximativ 6 miliarde de euro.

Suma reprezintă echivalentul a 12 poduri peste Dunăre precum cel inaugurat recent la Brăila (aproximativ 500 milioane de euro) sau cel puțin trei autostrăzi mari.

Doar că România nu poate depune cererea nici măcar pentru a treia tranșă de bani, pentru că nu a îndeplinit obiectivul de a avea adoptată o reformă a pensiilor speciale.

O lege în acest sens a foast adoptată la finalul sesiunii legislative a Parlamentului, luna trecută. Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională (CCR). Pe 26 iulie, judecătorii CCR vor analiza contestațiile.

Pentru a putea depune a treia cerere de plată pentru banii din PNRR, de 2,8 miliarde de euro, România trebuie să încheie reforma pensiilor speciale, a guvernanței economice în sistemul de stat și să aplice legea decarbonizării.

De asemenea, pentru a putea primi banii din tranșa a treia, Guvernul trebuie să realizeze și legea pensiilor publice, printre alte obiective.

Ministerul Muncii a realizat trei variante ale legii, iar liderii partidelor de guvernământ ar trebui să decidă cel târziu până în luna septembrie, ce variantă trimit Comisiei Europene pentru consultări.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG