Pe 9 iunie 2022, podul de la Luțca, Județul Neamț, s-a prăbușit. Nu avea autorizație de gospodărire a apei, cu toate că fusese deschis circulației rutiere de aproape nouă luni.
Garda de Mediu și Corpul de Control al prim-ministrului au constatat că sute de poduri din toată țara funcționează fără autorizație de gospodărire a apelor, obligatorie potrivit legii. Acest document, teoretic, ar trebui să ateste că ridicarea unui pod nu afectează mediului.
***UPDATE vineri 18 noiembrie 2022. Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apelor.
Acest document prevede că pentru lucrările construite deja peste ape se poate obține avizul de gospodărire a apelor și după ce acestea au fost ridicate. .
Constructorii pot obține acest document în termen de 3 ani de la aprobarea procedurii de emitere a autorizației de gospodărire a apelor. În prezent, acest aviz se obține înainte de începerea construcției. Practic, prin noul proiect, Ministerul Mediului propune acordarea autorizației de gospodărire a apelor zecilor de poduri construite ilegal. Construirea de poduri peste ape fără aviz de gospodărire a apelor este în prezent infracțiune. În noul proiect acestă infracțiune e dezincriminată.
****
Un astfel de caz a fost descoperit în comuna nemțeană „Alexandru cel Bun”.
Situată la 12 kilometri distanță de orașul Piatra Neamț, comuna se află pe cursul mijlociu al râului Bistrița și are în componență mai multe localități: Viişoara, Bistriţa, Vaduri, Vădurele, Scăricica, Bisericani și Agârcia.
Garda de Mediu a verificat avizele de mediu pe care podurile din comună ar trebui să le aibă și a constat că, în cazul a 19 dintre ele, acestea nu există. Teoretic, fără un astfel de aviz, construcția unui pod sau podeț nu ar trebui să aibă loc.
În cazul celor din „Alexandru cel Bun”, majoritatea au fost construite de persoane private, fără această autorizație. Este vorba despre opt poduri auto peste Valea Mică/Valea Mare, trei poduri pe strada Apusului, șapte poduri pe râul Secu și un pod peste râul Agârcia.
Fiecare dintre aceste poduri sunt construite pe domeniul public, în zone în care au loc frecvent inundații, conform Gărzii de Mediu.
Construcția lor a încălcat două directive europene, transpuse în două legi românești: Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, respectiv Legea apelor nr. 107/1996.
Aceasta, la articolul 93, arată că execuția și exploatarea unor lucrări pe ape, fără aviz de gospodărire a apei, este infracțiune.
Raportul de la Garda de Mediu arată că zece poduri ar trebui desființate, potrivit măsurii dispuse de către Sistemul de Gospodărire a Apelor. De asemenea, pentru cinci poduri ar trebuie obținute acte de reglementare conform legii apelor. Pentru aceste nereguli, primăria din comuna „Alexandru cel Bun” a primit mai multe amenzi.
Citiți aici raportul Gărzii de Mediu privind podurile fără avize
Raportul amintit dezvăluie și o altă problemă, descoperită de Administrația Națională a Apelor Române (ANAR). Reprezentanții acestei instituții au verificat și ei podurile din „Alexandru cel Bun” și au constatat că, în cazul unor ploi puternice acestea s-ar putea inunda.
Podul din Luțca care traversa Siretul fusese de curând inaugurat.
Cazul de la Neamț a fost sesizat autorităților de către senatorul REPER Dragoș Popescu în urmă cu trei ani. Cu toate acestea, verificările instituționale au început după ce podul de la Luțca s-a prăbușit.
760 de autorizații emise fără aviz de gospodărire a apelor
După cazul de la Neamț, Corpul de Control al prim-ministrului a verificat avizele de mediu a podurile din țară. Așa au descoperit că 760 de autorizații de gospodărire a apei au fost acordate în baza unor dosare incomplete.
„Au fost identificate situații de autorizare a unor poduri în lipsa unor avize de gospodărire a apelor/notificări de începere a execuției lucrărilor și fără ca documentațiile tehnice de fundamentare să fie complete, nefiind astfel respectate prevederile legale incidente în domeniul gospodăririi apelor”, a constat Corpul de Control al premierului.
Potrivit raportului, au fost aplicate de către ANAR doar 55 de sancțiuni, față de cele 760 de poduri care nu aveau autorizație. Cele mai multe țin de administrațiile bazinale de apă din Mureș (352), Argeș-Vedea (161) și Siret(101).
Primarul: „Aceeași situație este în toată țara, pe toate pârâurile, pe toate podurile”
Primarul comunei „Alexandru cel Bun”, Ion Rotaru, a spus pentru Europa Liberă că podurile din comună sunt vechi, unele construite și cu 20 de ani în urmă.
„Suntem în proces cu ei (n.r., Apele Române). În toată țara sunt 30.000 de poduri, aceeași situație ca în Neamț este în toată țara, pe toate pârâurile, pe toate podurile. De la mine de la «Alexandru Cel Bun» înspre Poiană mai sunt vreo 300 de poduri. Eu am avut «norocul» cu niște USR-iști care mi-au făcut reclamații”, a spus primarul Ion Rotaru.
Acesta spune că a apelat la deputatul PNL de Neamț Laurențiu Leoreanu pentru a-l ajuta să schimbe legea apelor, astfel încât podurile să intre în legalitate.
„Am avut o întâlnire și cu domnul prim-ministru căruia i-am dat un memoriu cu privire la viitoarea lege pe care trebuie să o promoveze. Pentru că cetățenii care stau pe partea opusă a râului nu au altă cale de acces. În lege, spune că nu ai voie să treci prin apă, păi cum să treacă, pod n-ai voie, atunci cu ce să treacă? Și mai e ceva în lege, că spune că aceste poduri au nevoie din cinci în cinci ani de avize de funcționare. La nicio clădire nu îți cere așa de des autorizație de funcționare”, a mai spus primarul.
Deputatul Leoreanu: Finalizăm proiectul
Deputatul Laurențiu Leoreanu a confirmat pentru Europa Liberă că are în lucru un document pentru modificarea legii apelor.
„Trebuie să vedem cum facem cu expertiza, cu statutul de funcționare, dar în spirit legislativ. Acum pregătim forma finală, avem toate documentele adunate și în săptămâna 14 - 20 noiembrie vom avea acest produs legislativ”, a precizat Laurențiu Leoreanu.
Despre modificările legii apelor este la curent și ministrul Mediului, Tánczos Barna, care, într-un răspuns către Primăria „Alexandru cel Bun”, spune că modificările ar intra în vigoare mai repede dacă sunt propuse de parlamentarul Leoreanu, decât dacă ar fi inițiate direct de minister.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la ministrului Mediului, dar până la publicarea acestui articol nu a primit vreun răspuns.
În răspunsul dat primarului (foto jos), ministrul Mediului arată că rezolvarea situației podurilor construite fără autorizații ar fi schimbarea legii. Asta ar însemna și posibila înlăturare a răspunderii penale a celor care le-au construit, cât și a funcționarilor publici cu atribuții de control care nu au aplicat legea.
Răspunsul prin care ministrul Mediului arată că situația podurilor fără avize poate fi rezolvată prin schimbarea legii
Senatorul Dragoș Popescu, care a sesizat autoritățile cu privire la încălcarea legii apelor, spune că, pornind de la cazul de la Neamț, a descoperit că multe poduri au fost date în folosință fără autorizație.
Pod peste râul Ialomița, fără autorizație de gospodărire a apelor
„Dacă construiești fără aviz e infracțiune, dacă dai în folosință fără autorizație de la gospodărirea apelor e infracțiune, așa prevede legea”, spune Dragoș Popescu.
„Pentru localitatea Alexandru cel Bun, Garda de Mediu înșiră pe 20 de pagini în nota de constatare cât de ilegale sunt podurile, unora le-a dat dispoziție de demolare, altora le-a dat dispoziție să intre în legalitate. La sfârșit, nu dau nicio sancțiune, pune în vedere primăriilor că trebuie să cadastreze albia râurilor”, spune Popescu, care e de părere că „se încearcă” acoperirea unor infracțiuni.
Îți mai recomandăm Cu frâna trasă. De ce displace autorităților locale includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCOSenatorul susține că răspunsul ministrului Mediului către Primăria comunei „Alexandru cel Bun” denotă de fapt o ingerință în actele de control ale instituțiilor din subordinea sa.
„Acest răspuns denotă o ingerință a acestuia atât în actele de control ale instituțiilor subordonate, cât și în actul de justiție, fiind motivul pentru care aceste instituții au refuzat în mod conștient aplicarea legii timp de trei ani, în așteptarea modificării acesteia, modificare care nu i-ar scăpa de răspundere penală doar pe constructori, ci și pe ei însăși”, a mai spus Dragoș Popescu.
Un caz similar este în județul Dâmbovița, unde podul peste râul Ialomița din comuna Moroeni nu avea aviz de la gospodărirea apelor.
„Într-un răspuns de la Administrația Bazinală Buzău Ialomița se arată că pentru acest pod a fost emisă autorizație de construire în regim de urgență. În loc de măsuri urgente la vechiul pod, a fost construit unul cu totul nou, fără niciun act de reglementare. Asta e modalitatea de a ocoli legea, dar autorizațiile de mediu tot sunt necesare”, mai arată Dragoș Popescu.
Director Garda de Mediu: E o practică să demareze lucrările și apoi să se obțină avizele de mediu
Directorul Gărzii de Mediu, Aurelian Păduraru, spune că punerea în funcțiune a unei lucrări fără obținerea avizelor de mediu „a devenit o practică”, iar comisarii care descoperă ilegalitățile, în loc să aplice sancțiuni, îi ajută pe administratorii podurilor să intre în legalitate.
„Acum, că se încearcă urgentarea lucrărilor și se mai fac scurtcircuite, în sensul că se demareze lucrările mai repede și apoi să se obțină autorizațiile de mediu, probabil că avem o practică în acest sens”, spune Aurelian Păduraru.
Șeful Gărzii de Mediu a declarat că va face o analiză pentru a vedea care e situația la nivel național în privința avizelor de mediu pentru poduri.
Legea 292/2018 și legea 107/1996 prevăd că atât avizul de gospodărire a apei, cât și actele de reglementare din punct de vedere al protecției mediului nu ar trebui emise după începerea sau terminarea lucrărilor.
De asemenea, autorizația de construire și autorizația de gospodărire a apei nu pot fi emise în lipsa avizului de mediu.
La intrarea în vigoare a legii apelor, toate construcțiile peste ape trebuiau să intre în legalitate în termen de un an. Soluția era fie să obțină autorizații noi prin convertirea vechilor autorizatii de gospodarire in formatul nou (reconfirmare), fie să obțină aceste autorizații doar în baza documentațiilor tehnice existente.
Legea prevede că nerespectarea prevederilor privind autorizațiile de mediu reprezintă infracțiune, pentru care se poate aplica o pedeapsă cu închisoare.