România în Schengen | Un deputat PNL amenință firmele olandeze și austriece. Expert: Măsura ar putea avea un efect contrar

Deputatul spune că „dacă (Doamne ferește) România nu intră în Schengen până la sfârșitul anului vă spun ce voi face eu, un simplu parlamentar: îmi voi dedica ultimii doi ani din acest mandat pentru legislație și activitate politică ce vor viza în mod direct firmele și interesele austriece (rusești la bază) și olandeze prezente în România.”

Profesorul Cristian Pîrvulescu spune că atitudinea lui Pavel Popescu este xenofobă și are doar rolul de a incita, fiind total nepotrivită pentru contextul politic actual.

„În loc să sprijine România, asta nu face decât să-i afecteze prestigiul și imaginea. Măsura în care aceste informații vor ajunge să să fie distribuite în afara granițelor României, unele grupări naționaliste din țările respective ar putea să profite de această situație pentru a spune iată, de fapt, asta este România”, explică Pîrvulescu.

În Austria, în Olanda, și chiar în Suedia, imigrația este problemă esențială. În contextul nefuncționării pactului de la Dublin, pe care Uniunea Europeană nu a putut să-l modifice, din cauza unor țări precum Ungaria, migranții devin o sperietoare pentru o parte din publicul cărora li se adresează politicienii acestor țări.

BNR: Austria și Olanda, în topul investitorilor în România

Într-un raport dat publicității de către Banca Națională în octombrie 2022, Țările de Jos și Austria conduc în topul investițiilor străine directe în România (ISD), cu aproape 35% din totalul de peste 100 de miliarde de euro, investiții directe în 2021.

Primele țări în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2021 în întreprinderile din România sunt:

• Țările de Jos (22,1 la sută din soldul total ISD)
• Germania (12,5 la sută)
• Austria (12,2 la sută)
• Italia (7,5 la sută)
• Franța (6,5 la sută)
• Cipru (6,3 la sută)

Comparativ cu anul 2020, primele șase țări își mențin poziția în ierarhie. De altfel, Olanda și Austria s-au situat constant în topul investitorilor din România în ultimii cinci ani.

Conform BNR, Olanda a fost statul cu investiții de aproape 22 de miliarde de euro în 2021, ceea ce a situat-o pe primul loc în topul investițiilor directe străine.

Cristian Pîrvulescu spune că atacul la firmele austriece sau cu capital austriac este și mai dur, pentru că pune semnul egal între ele și cele rusești, fără să prezinte probe.

„Amenință și în felul acesta crede că va trezi o reacție, că ambasadele vor vui, că vor transmite aceste informații și guvernele din țările respective se vor apleca. Ei bine, nu se va întâmpla așa. Această reacție nu face decât să justifice punctul de vedere al celor care au reticență față de România, pentru că este dovada unei neînțelegeri extraordinare a contextului”, spune politologul.

Profesorul spune că manevrele politicianiste din cele două țări, la care s-ar putea adăuga și Suedia „la un moment dat”, sunt reale, dar ele trebuie deconstruite în mod rațional, nu emoțional, cum face Pavel Popescu.

Pe de altă parte, un astfel de mesaj nu face decât să alimenteze în România sentimentele de ostilitate împotriva Occidentului, iar, în măsura în care ajunge la cunoștința celor din statele respective, sentimentul de frustrare și neînțelegere.

„Asta nu poate decât să-i facă pe investitorii străini să devină reticenți. Toată discuția se referea nu la condițiile tehnice pe care le îndeplinește România, ci la sistemul de valori și condițiile politice. Iar când un politician, și încă din Partidul Național Liberal, dintr-un partid aflat la guvernare, recurge la un asemenea limbaj amenințător, crezând că poate să producă vreun fel de reacție, nu ne putem aștepta la o reacție pozitivă”, explică Pîrvulescu.

În acest context, importantă este poziționarea PNL pentru că, dacă atitudinea lui Pavel Popescu ar deveni o poziție oficială, situația ar deveni mult mai complicată.

„Politicienii români trăiesc, indiferent de partidul din care fac, pentru o lume conspiraționistă în care conspirațiile sunt autentice și bănuiesc întotdeauna că există niște forțe oculte care acționează împotriva binelui României și își explică tot ceea ce se întâmplă prin astfel de lucruri”, mai spune politologul.

De altfel, ministrul de interne, Lucian Bode, urmează să se întâlnească la Viena cu omologul său austriac, Gergard Karner, după ce acesta a anunțat săptămâna trecută că Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen.

Mesaj pentru vizarea electoratului AUR

Nu este pentru prima dată când politicienii români atacă țările care se opun aderării la Schengen pentru a obține voturi. Liberalul Rareș Bogdan sau social-democratul Marcel Ciolacu au avut și ei poziții mai mult sau mai puțin tranșante pe această temă.

Pe plan intern, demersul poate fi explicat și printr-o încercare de a prelua o parte din electoratul naționalist al AUR.

„Cei din electoratul AUR vor rămâne alături de partidul pe care îl consideră exponentul exact al acestor idei (naționaliste - n.r.), deși alții îl pot considera doar marginal”, explică Pîrvulescu.

El spune că este total contraproductiv, atât pe termen scurt, în ceea ce privește votul privind aderarea României și Bulgariei, cât și pe termen mediu și lung, pentru că imaginea unei clase politice ostile Occidentului nu va încuraja deloc dezvoltarea unor relații economice, politice, culturale din ce în ce mai importante cu state din Uniunea Europeană.

Tot pe termen scurt și mediu, este nevoie de investiții străine, în condițiile în care bugetul preconizat pentru 2023 este deja catalogat ca fiind insuficient.

Astfel, mesajul deputatului Pavel Popescu este cu atât mai ciudat cu cât președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit luni cu conducerea companiei OMV și a discutat despre planurile de investiţii în România.

Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a solicitat companiei austriece începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore din perimetrul deţinut de OMV Petrom și Romgaz.