În cei 20 de ani în care a lucrat la Hotelul Anaklia, Data Gabelia a văzut cum bunăstarea stațiunii georgiene de la Marea Neagră, cu 1.500 de locuitori, a crescut și a scăzut.
În anii 2000, el a văzut cum banii se revarsă în Anaklia, în timp ce președintele de atunci, Mihail Saakașvili, a încercat să transforme stațiunea într-o destinație de top.
După ce Saakașvili a pierdut puterea în 2012, noul guvern a abandonat planurile îndrăznețe pentru Anaklia, lăsând în urmă un șir de construcții pe jumătate terminate, hoteluri și restaurante abandonate pe plajă.
De atunci, orașul a mai încercat să se transforme într-un loc pentru petrecăreții care vin la Marea Neagră, găzduind festivaluri de muzică și petreceri în timpul verii. Dar toate aceste evenimente au dispărut în cele din urmă.
„În perioada de când sunt aici, tendința este ca lucrurile să se miște înapoi, nu înainte”, spune Gabelia.
Data Gabelia privește pe fereastră din holul hotelului Anaklia, unde a lucrat în ultimii 20 de ani.
Dar acum Anaklia ar putea primi un nou statut. Ar putea ajunge, de la o localitate fără miză, la una care ar putea plasa Georgia în centrul competiției globale pentru rute comerciale și infrastructură.
Guvernul a reînviat un plan ambițios și controversat, în același timp, de a construi un port de mare adâncime la Anaklia, pe fondul redefinirii rutelor de comerț internațional.
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, pe teritoriul căreia tranzitau cele mai multe mărfuri între Europa și Asia, au obligat companiile de transport și guvernele să caute noi rute.
Dacă proiectul va avea succes, acesta ar putea revoluționa rolul Georgiei ca punct cheie de tranzit și ar putea îmbunătăți actualul statut al țării, de rută care frânează comerțul global.
Viitorul megaproiectului este subiect de controverse politice în țară și prilej de dispute geopolitice în străinătate, mai ales legate de compania care va câștiga licitația de construire a portului.
Mizele sunt de cea mai mare amploare pentru Georgia. Autoritățile de la Tbilisi vor, pe de o parte, să obțină statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar pe de alta îngrijorează Bruxellesul prin legăturile tot mai strânse cu Rusia și China.
Odată cu deschiderea procesului de licitație, proiectul de la Anaklia ar putea deveni un semnal important privind direcția pe care o ia Georgia: integrarea cu Uniunea Europeană și cu Occidentul sau întoarcerea către legături mai strânse cu Rusia și China.
„Suntem într-un moment anormal de risc geopolitic în jurul Mării Negre [din cauza] invaziei Rusiei. Este greu să planifici ceva când lucrurile sunt atât de volatile, dar știm că ceea ce noi nu facem, alții o vor face”, a declarat Romana Vlahutin, cercetător la German Marshall Fund și fost trimis special al UE pentru conectivitate, pentru RFE/RL.
Principala alternativă pentru a evita tranzitul prin Rusia este așa-numitul „Coridor Mijlociu” care leagă China, țările din Asia Centrală cu Europa, prin Georgia și Azerbaidjan.
Bruxellesul este foarte interesat de proiect, iar UE încearcă să finanțeze infrastructura strategică care elimină Rusia din rutele sale comerciale și concurează cu Inițiativa „Belt and Road” (BRI) a Chinei.
„Dacă [Bruxellesul] este serios în ceea ce privește realizarea Coridorului Mijlociu, atunci nu o poți face cu adevărat fără Anaklia”, a mai declarat Vlahutin.
Scandal și lupte pentru Anaklia
Poziția strategică a Georgiei, la marginea estică a Mării Negre, a făcut deosebit de importantă dezvoltarea Coridorului Mijlociu și a pus conectivitatea în topul agendei de politică externă a țării.
Dar țării îi lipsește infrastructura de calitate, fapt care a frânat potențialul de tranzit al Georgiei. Cozi lungi de camioane se formează la granițe și în porturile Batumi și Poti care funcționează la maximum, după ce comerțul de-a lungul rutei a crescut constant începând cu 2022.
Cu toate acestea, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială avertizează că, fără un port de mare adâncime în Georgia, care să permită navelor să transporte cantități mai mari într-un ritm mai rapid, nici țara, nici Coridorul Mijlociu nu vor fi competitive ca rută comercială globală.
În acest context, guvernul georgian a început anul trecut să vorbească despre revigorarea proiectului.
Prim-ministrul Irakli Garibașvili a declarat că construirea portului din Anaklia este „prioritatea cea mai importantă și ambițioasă” a guvernului său. El a făcut un apel pentru oferte la începutul acestui an și a anunțat că guvernul va păstra o participație majoritară de 51%.
Hotelul Golden Fleece a fost construit pentru a primi turiștii veniți în Anaklia. În lipsa turiștilor a dat faliment și stă abandonat lângă promenada orașului.
Măsura i-a luat prin surprindere pe unii observatori. O încercare anterioară a unui consorțiu între TBC Bank din Georgia și Conti International din SUA, de a construi un port de mare adâncime în Anaklia, a fost anulată de guvern în 2020.
Consorțiul a fost fondat în 2017 de un bancher devenit politician de opoziție, Mamuka Khazaradze. La scurt timp, au apărut acuzații de spălare de bani împotriva lui și a partenerului său, Badri Japaridze, alături de care a fondat TBC, cea mai mare bancă din Georgia.
În urma acuzațiilor, investitorul american s-a retras și proiectul s-a oprit, până când guvernul a anulat contractul de 2,5 miliarde de dolari. În 2022, o instanță i-a găsit pe Khazaradze și Japaridze vinovați de fraudă, dar ambii au fost eliberați fără să ajungă la închisoare.
Khazaradze a afirmat că autoritățile au încercat să saboteze proiectul și că adevărata problemă din spatele disputei este conflictul său personal cu Bidzina Ivanishvili, fostul prim-ministru miliardar care conduce partidul Visul Georgian, aflat la putere din 2012.
Mamuka Khazaradze (Fotografie de arhivă)
De asemenea, în presa georgiană s-au răspândit speculații că Rusia ar fi făcut presiuni asupra autorităților de la Tbilisi pentru a pune capăt proiectului. Moscova nu ar accepta construirea unui port susținut de o companie americană la Marea Neagră sau unul care ar concura cu propriul său port din Novorossiisk, situat câteva sute de kilometri în nord.
Khazaradze a refuzat cererea de interviu a RFE/RL, dar a reclamat guvernul la o curte de arbitraj din Londra pentru că proiectul portuar ar fi fost blocat din motive strict politice.
El a fost un critic deschis al relansării proiectului în versiunea guvernului și crede că este puțin probabil să atragă investiții suficiente, având în vedere blocajele legale și dorința guvernului de a avea participație majoritară la port.
Cine va construi portul Anaklia?
În ciuda controverselor, procesul de licitație pentru proiectul Anaklia este în curs de desfășurare.
Termenul limită pentru propuneri a expirat în iunie și acestea sunt în curs de revizuire, a declarat David Javakhadze, directorul Agenției de Dezvoltare a Porturilor de Mare Adâncime din cadrul Ministerului Economiei din Georgia.
Locuitorii din Anaklia au fost mutați din această zonă, astfel încât construcția portului să poată începe în 2018. Proiectul a fost oprit în 2020 și de atunci locul a rămas gol.
„Mai multe companii internaționale și-au exprimat interesul față de proiect, inclusiv un consorțiu format din mai multe companii”, a declarat Javakhadze într-un răspuns trimis prin e-mail, fără să precizeze numele companiilor.
Odată selectat constructorul, realizarea portului de mare adâncime ar dura ani de zile și ar costa probabil miliarde de dolari. Între timp, atenția se concentrează asupra companiilor selectate și a țării de origine.
Firmele chineze apar ca importanți ofertanți potențiali. Companiile chineze au abordat anterior consorțiul lui Khazaradze legat de construirea portului. Interesul pentru Georgia a crescut însă de la perturbarea rutelor comerciale, cauzată de războiul din Ucraina.
În timpul unui interviu la sfârșitul anului 2022, Zhou Qian, ambasadorul Chinei la Tbilisi, a declarat că Anaklia este importantă pentru succesul Coridorului de Mijloc și că ambasada va încuraja firmele chineze să depună oferte.
Și interesul Georgiei pentru China pare să crească. Prim-ministrul Irakli Garibașvili a îmbunătățit legăturile Georgiei cu China în timpul unei călătorii din iulie la Beijing. E o evoluție care nu a făcut decât să sporească speculațiile că o ofertă făcută de guvernul chinez ar putea fi aleasă pentru construirea portului.
Prim-ministrul georgian Irakli Garibașvili (stânga) se întâlnește cu omologul său chinez, Li Qiaing, la Beijing, în iulie 2023.
Un asemenea rezultat ar putea avea însă consecințe asupra relațiilor dintre Tbilisi și Uniunea Europeană, mai ales că Georgia așteaptă decizia Bruxellesului din decembrie cu privire la statutul de țară candidată la aderare.
Relațiile autorităților de la Tbilisi cu Bruxellesul și Washingtonul au devenit tensionate în ultimii ani pe fondul creșterii retoricii anti-occidentale, a poziției neutre a guvernului față de războiul din Ucraina, a aprofundării relațiilor cu Rusia și a regresului democratic al partidului de guvernământ, Visul Georgian.
În februarie, guvernul a încercat să adopte un controversat proiect de lege privind „agenții străini”, care copia o lege similară introdusă în Rusia în 2012. Aceasta considera mass-media, ONG-urile, persoanele fizice și alte organizații ale societății civile care primesc mai mult de 20% din finanțare din surse externe drept „agenți de influență străină”.
Guvernul a retras proiectul de lege în martie, în urma protestelor de stradă și a criticilor occidentale. Bruxellesul a spus atunci că o asemenea lege este incompatibilă cu valorile UE.
Îți mai recomandăm La 15 ani de la propria invazie, lupta georgienilor împotriva Rusiei continuă în UcrainaÎngrijorări asemănătoare legate de apropierea dintre Tbilisi și Moscova au apărut după ce Kremlinul a eliminat în mod neașteptat vizele pentru cetățenii georgieni și a ridicat o interdicție de zbor impusă unilateral în 2019.
Ca răspuns, guvernul Georgiei a permis reluarea zborurile directe cu Rusia, în ciuda relațiilor dificile cu Rusia, care a invadat Georgia în 2008. Purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a declarat că această îmbunătățire a relațiilor cu Rusia crează „îngrijorări cu privire la calea europeană a Georgiei”.
Asuncion Sanchez Ruiz, adjuncta misiunii delegației UE în Georgia, spune că un test similar, de turnesol, va fi alegerea ofertei câștigătoare pentru portul de mare adâncime Anaklia. Oficialul european spune că UE ar prefera să vadă firme europene implicate în port.
„Georgia a aplicat la UE și oricine ar fi investitorul final, trebuie să ne asigurăm că acesta respectă Acordul de asociere [UE-Georgia]”, a declarat Sanchez Ruiz pentru RFE/RL în timpul unui interviu la Tbilisi.
Îți mai recomandăm Georgia se apropie de Beijing printr-un nou parteneriat strategicOficialul european se referea la acordul din 2016 care acordă Georgiei acces la unele sectoare ale pieței unice europene, precum și la călătorii fără viză în blocul comunitar.
„Dacă ceea ce este ales nu este în conformitate cu UE, un club la care Georgia vrea să adere, atunci acest lucru ar trebui să ne ajute să ne dăm seama despre direcția în care se îndreaptă acest guvern”, a spus Asuncion Sanchez Ruiz.
Speranțe mari și vise spulberate
Printre palmierii care împânzesc Anaklia și promenada care trebuia să pună stațiunea în valoare se văd urmele încercării eșuate de a construi primul port de mare adâncime din Georgia.
Maya Svanidze, o localnică în vârstă de 60 de ani din Anaklia, proprietara unei pensiuni turistice, își amintește optimismul care a animat orașul atunci când proiectul promitea noi locuri de muncă și dezvoltare pentru oraș.
Maya Svanidze se plimbă pe terenul unde ar urma să se construiască portul de mare adâncime de la Anaklia. Construcția proiectului a început în 2018, apoi a fost oprită în 2020, lăsând în urmă doar grămezi de nisip și pământ.
La fel ca mulți locuitori de la marginea sud-vestică a Anakliei, și Mayei i s-a oferit o despăgubire pentru a-și vinde casa și a face loc terenurilor necesare portului. Ea a acceptat banii, despre care spune că au fost suficienți pentru a se muta și a cumpăra o casă nouă la doar câteva minute distanță. S-a mutat acolo cu familia, în 2018.
Pe măsură ce pământul a fost excavat, munți de pământ și nisip au fost mutați și îngrămădiți în noul șantier de construcții. Apoi totul s-a oprit. Nisipul a rămas.
Palmieri din Anaklia străjuiesc un pod pietonal construit în așteptarea turiștilor.
De atunci, nisipul a devenit o pacoste pentru localnici. Rafalele de vânt care vin dinspre mare îl împrăștie în case, peste canalizări și peste mașinile locuitorilor. Svanidze și alții au cerut sprijin de la autorități, dar grămezile de nisip au rămas pe loc.
„Aș fi fericită să văd că acest port este construit și că nisipul și praful vor dispărea în cele din urmă. Dar promisiuni s-au mai făcut înainte și nu s-au îndeplinit. Deci, voi crede când voi vedea”, a declarat Maya Svanidze pentru RFE/RL.
Între timp, proiectul din Anaklia se confruntă și cu concurența din partea celui mai mare port al țării, Poti, care servește în prezent drept centru principal pentru comerțul internațional al Georgiei.
APM Terminals, operatorul olandez al portului din Poti, a anunțat planuri de a dubla capacitatea portului și de a permite intrarea navelor mai mari.
În prezent, compania olandeză se află în discuții avansate cu guvernul privind extinderea. Extinderea capacității portului Poti ar îmbunătăți activitatea portului și ar limita blocajul actual din transportul maritim. APM Terminals nu a răspuns solicitării RFE/RL de a face comentarii pentru articol.
Îți mai recomandăm Raport intermediar: R. Moldova a îndeplinit mai multe condiții pentru aderarea la UE decât Ucraina și GeorgiaRoman Gotsiridze, parlamentar de opoziție din partea Mișcării Naționale Unite, spune că nu este clar dacă Georgia are nevoie de ambele proiecte, chiar și în condițiile în care crește volumul comerțului de-a lungul Coridorului Mijlociu.
De aceea, spune el, în ultimele câteva luni a încercat să obțină de la guvern informații legate de proiectul privind Anaklia și a cerut publicarea mai multor detalii ale planului.
Dar aceste inițiative nu au dat prea multe rezultate. Parlamentarul spune că guvernul nu răspunde la întrebările opoziției despre port. Mai mult, în unele cazuri, a apelat la artificii legale pentru a evita să apară în Parlament sau pur și simplu nu s-a prezentat la sesiunile de audieri prevăzute în Constituție.
Între timp, el spune că va urmări îndeaproape procesul de licitație pentru a vedea ce fel de oferte vor fi făcute.
„Îngrijorarea mea este că nu va fi aleasă o ofertă dintr-o țară occidentală, ci va fi dintr-o țară care poate ajunge la un fel de acord cu Rusia. China, o țară [din Golful Persic] sau o combinație a acestora sunt toate posibile variante”, a declarat Gotsiridze pentru RFE/RL.