Analiză | Două luni de guvernare bâlbâită. Măsurile de austeritate ale premierului Ciolacu: „de la fapte la vorbe”

„Patriotismul economic”, lupta ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei și rezolvarea „odată pentru totdeauna a problemei pensiilor speciale”, prevăzute în programul de guvernare prezentat de Marcel Ciolacu, sunt contrazise de realitate.

Premierul nu a beneficiat de luna de miere, ba chiar a pierdut doi miniștri PSD în scandalul „azilelor groazei”, care a zguduit scena publică, s-a confruntat cu proteste sindicale pentru măriri de salarii și a făcut gafe de politică externă, așa cum a arătat Europa Liberă.

Toate însă au pălit prin comparație cu interminabilele discuții despre reducerile de cheltuieli bugetare și asa-numită reformă fiscală, adică măriri de taxe și impozite.

Ele sunt cuprinse în două proiecte de ordonanțe de urgență ale căror ciorne circulă de ceva vreme în presă sub diverse forme, dar care nu au fost contrazise oficial.

Premierul și-ar pune mandatul pe masă

Neînțelegerile dintre PSD și PNL sunt majore pe aceaste subiecte, în special în ce privește creșterea unor taxe, diverse prevederi din misterioasa ordonanță fiind respinse de liberali.

Semn că disensiunile dintre cele două partide sunt serioase, acum câteva zile Marcel Ciolacu a amenințat că își depune mandatul dacă nu se face reforma administrativă în paralel cu o „reformă de reducere a unor excepții fiscale”.

Fără eliminarea acestora, spunea premierul Ciolacu, deficitul bugetar va trece de 6,2% din PIB, ceea ce va duce autormat la suspendarea fondurilor europene.

„Dacă liberalii nu înțeleg situația și ce e în joc, eu îmi pun mandatul pe masă și mergem la alegeri. Am și eu răbdarea mea. Jocul e peste capul lui Ciolacu și al lui Ciucă, ce se joacă în acest moment regional”, a declarat Marcel Ciolacu.

Direcția Bruxelles. Măsurile merg la verificat

Timpul presează, așa că Marcel Ciolacu a convocat miercuri la Guvern miniștrii finanțelor, economiei, fondurilor europene și justiției pentru a încerca să dea o formă finală ordonanțelor și legii pensiilor speciale, declarată neconstituțională de CCR.

Potrivit informațiilor Europei Libere toate măsurile fiscale și reducerile de cheltuieli bugetare convenite la nivel guvernamental și de coaliție vor fi discutate apoi la Bruxelles, pentru a vedea dacă ele vor avea impactul scontat, în sensul reducerii deficitului.

Mai mult, premierul Ciolacu se va duce personal la discuțiile cu Comisia Europeană.

Ciolacu, atac la IMM-uri: Sunt ca off-shorurile

Până atunci însă, Ciolacu face declarații care ridică mari semne de întrebare și arată perspectiva cel puțin ciudată a premierului despre fiscalitate și mediul privat.

„Microîntreprinderile - există o singură abordare diferită a Comisiei - faptul că ele au devenit un fel de offshore în interiorul unui stat”, a spus premierul la o întâlnire de miercuri cu studenții, la deschiderea Formului Studenților Români de Pretudindeni.

„Nu poți să ai o fiscalitate de tip offshore pe microîntreprinderi, dar să rezolvăm problemele. Primele cinci probleme de acolo: trai fără sărăcie, fără foame, sănătate, educație, infrastructură”, a mai spus el.

„Deci undeva nu funcționează. Și Comisia a zis: am înțeles, haideți să vedem gradual, cum scoatem aceste excepții”, a susținut Ciolacu.

Pensiile speciale, misiune imposibilă: între ciocanul CCR și nicovala Comisiei

Cât privește legea pensiilor speciale, guvernul a renunțat la convocarea unei ședințe parlamentare extraordinare în luna august, așa cum anunțase ferm chiar Marcel Ciolacu, după ce judecătorii Curții au declarat neconstituționale prevederile referitoare la magistrați.

Motivul amânării trimiterii legii în Parlament, spun sursele Europei Libere, este legat de faptul că ministrul Justiției, Alina Gorghiu, nu a finalizat noua formă a legii, una care să pună în acord criticile CCR cu cerintele Comisiei și ale Băncii Mondiale.

Misiunea Alinei Gorghiu este una complicată și trei sunt problemele la care se caută soluții, potrivit informațiilor Europei Libere:

• mărirea vârstei de pensionare până la 60 de ani, după o nouă formulă eșalonată;
• baza de calcul a pensiilor speciale ale magistraților să fie 80% din veniturile din ultimii cinci ani de activitate și nu din toată perioada, așa cum e în lege;
• impozitarea pensiilor cu un procent de maximum 7%, nu de 15%.

Din informațiile Europei Libere s-ar putea renunța la recalcularea pensiilor în plată.

Hunor către Ciolacu: Aruncă Ordonanța la gunoi. E o tentativă de asasinat a Culturii

Ordonanțele nu au fost puse în transparență publică, declarațiile oficiale au fost generale și ambigue, mai mult de intenție, iar zvonurile despre diversele reduceri de posturi sau comasări de instituții nu au făcut decât să inflameze spiritele și să ducă la reacții, unele vehemente.

Cel mai bun exemplu este cazul la Cultură. Diverse articole din Ordonanță, care prevăd reducerea posturilor vacante și desființarea/comasarea instituțiilor care au mai puțin de 50 de angajați, au generat proteste și poziționări dure, așa cum a arătat Europa Liberă.

Petiția „Opriți distrugerea culturii” a strâns deja peste 37.000 de semnături, printre care cele ale unor importanți actori și scriitori.

Într-o ieșire publică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, fost ministru al Culturii și partener de alianță până de curând, i-a recomandat acid lui Marcel Ciolacu să arunce Ordonanța „la coșul de gunoi, acolo unde îi e locul”.

„Ceea ce intenționează să facă Guvernul este o tentativă de asasinat cultural cu premeditare. Cine atacă cultura este capabil de orice. Cine atacă cultura va ajunge mai devreme sau mai târziu la concluzia că cărțile nu sunt bune tipărite, ci mai degrabă trebuie arse!”, a spus Hunor.

La rândul ei, ministra Culturii, Raluca Turcan, a trimis un memoriu ministrului Finanțelor în care arată că efectul Ordonanței va fi desființarea a 61% dintre instituțiile culturale.

Ce a înțeles Marcel Ciolacu din toate aceste avertismente și semnale de alarmă s-a văzut dintr-o declarație dată la aceeași întâlnire cu studenții.

„Nu putem să avem cei mai mulți ordonatori de credite din lume. Este inacceptabil așa ceva. Nu poți. Fiecare bibliotecă din România, fiecare teatru, mai mic sau mai mare, fiecare agenție mai mică sau mai mare, toți suntem ordonatori de credite”, a susținut premierul.

„Eu nu mai doresc atâția ordonatori de credite. Nu trebuie fiecare să facă achiziții publice. Acelea se pot face centralizat la nivel de județ, de consiliul județean”, a completat Marcel Ciolacu.

Măsurile preconizate de Guvernul său au nemulțumit însă mult mai mulți oameni. De exemplu, sindicaliștii din administrația publică și finanțe au oprit lucrul pentru două zile, criticând reducerea posturilor și posibilitatea ca veniturile de peste 5.800 de lei să scadă.

Concluzia? „România trece de la fapte la vorbe”, după cum avea să declare chiar premierul Ciolacu în urmă cu o lună.