Cinci federaţii ai căror sportivi au obţinut medalii ori s-au clasat în primii șase la Jocurile Olimpice Paris 2024 aşteaptă sume între aproape 500.000 de euro şi peste 8 milioane de euro, conform datelor comunicate de reprezentanţii acestora Europei Libere.
Propunerile de premii au fost trimise de fiecare federație în parte Comitetului Olimpic şi Sportiv (COSR), care le-a înaintat Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS).
Aproximativ 70 de milioane de lei (14 milioane de euro) este suma solicitată prin proiectul transmis de ANS Secretariatului General al Guvernului, în subordinea căruia se află.
Proiectul se află acum la avizare la Ministerul Finanţelor, conform informaţiilor obţinute din surse guvernamentale de către Europa Liberă, în condiţiile în care banii sunt solicitaţi din Fondul de Rezervă al Guvernului, după care ar urma să ajungă pe masa Executivului, pentru aprobarea efectivă.
Scandalul de la Canotaj
Cea mai mare sumă a fost propusă de către Federaţia Română (FR) de Canotaj, în urma celor 5 medalii (2 de aur, 3 de argint) obținute de sportivi la Jocurile Olimpice din vară, respectiv a clasărilor pe locurile 4-6, care este de asemenea premiată, conform legislaţiei.
Este vorba despre aproximativ 8,7 milioane de euro.
Sumele pentru medalii şi locurile 4-6
Sumele cu care pot fi premiaţi sportivii care au obţinut medalii ori s-au clasat între locurile 4 și 6 la Jocurile Olimpice au crescut în acest an, printr-o Hotărâre de Guvern din iulie 2024.
Cuantumurile prevăzute sunt:
- Locul 1 - 140.000 de euro
- Locul 2 - 112.000 de euro
- Locul 3 - 84.000 de euro
- Locul 4 - 56.000 de euro
- Locul 5 - 42.000 de euro
- Locul 6 - 28.000 de euro
Sumele cerute de FR Canotaj şi de celelalte federaţii şi mai departe de COSR şi ANS sunt atât pentru sportivi, cât şi pentru staff-urile tehnico-sportive, precum antrenori, medici, kinetoterapeuţi, dar şi pentru personalul angajat al federaţiilor, de la secretar general la contabil sau şef de birou.
O categorie aparte este a antrenorilor care au depistat, pregătit şi/sau selecţionat sportivii performeri, recompensa prevăzută de legislaţie fiind de până la 30% din valoarea premiului / premiilor obţinut(e) de aceştia.
Echipajul feminin de 8+1 al României, câştigător al medaliei de aur la Paris, în componenţa: Amalia Bereş, Simona Radiş, Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel, Maria Lehaci, Adriana Adam, Ancuţa Bodnar, Victoria Ştefania Petreanu şi Maria Magdalena Rus.
Reprezentanţii a trei dintre federaţiile cu rezultate la Paris 2024 au oferit Europei Libere estimări cu sumele solicitate Guvernului prin Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR):
- Federaţia Română de Nataţie - peste 900.000 de euro (2 medalii, aur şi bronz, obţinute de David Popovici).
- Federaţia Română de Haltere - aproximativ 500.000 de euro (o medalie de argint, obţinută de Mihaela Cambei)
- Federaţia Română de Tenis de Masă (locul 5 obţinut de perechea Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs) - între 400.000 - 500.000 de euro
Îți mai recomandăm Contabila Federației de Canotaj, premiată cu 162.400 euro, mai mult decât David Popovici pentru aurul olimpic. Guvernul n-a dat încă banii
Solicitaţi să ofere o situație centralizată a sumei totale propuse pentru premierea olimpicilor și a staffului, reprezentanţii COSR şi ANS nu au răspuns.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, nu a răspuns solicitării pentru comentarii.
Nouă medalii în clasamentul de la JO, 21 de medalii în plată
La Jocurile Olimpice de vară de la Paris 2024 delegaţia sportivă a României a obţinut 9 medalii - 3 de aur, 4 de argint şi 2 de bronz, clasându-se pe locul 23 în clasamentul pe ţări. De asemenea, a obţinut 6 clasări pe locurile 4-6, de asemenea „premiabile” în România, conform legislaţiei naţionale în vigoare.
În fapt, statul român ar urma să plătească mult mai multe medalii ca urmare a sporturilor pe echipe, 21 mai exact: 12 de aur, 7 de argint, 2 de bronz şi 22 de clasări pe locurile 4-6.
Asta în condiţiile în care cele mai multe medalii şi clasări 4-6 au fost obţinute de echipaje / echipe, mai exact cele de la canotaj, care au între 2 şi 9 membri.
Fiecare membru al echipajelor are statutul de medaliat şi va primi - în funcţie de culoarea medaliei - aceeaşi sumă pe care o vor încasa cei care le-au obţinut la probele individuale, precum înotătorul David Popovici, halterofila Mihaela Cambei sau gimnasta Ana Bărbosu.
Spre exemplu, pentru aurul olimpic de la înot, statul român va plăti 140.000 de euro - lui David Popovici - în timp ce pentru cel obţinut de barca de 8+1 feminin de la canotaj va plăti 1,26 milioane de euro.
Vor fi 43 de premii pentru sportivi, în cuantum total de 3,6 milioane de euro. Nominal, 32 de sportivi primesc premii, în condiţiile în care 11 dintre ei - de la canotaj şi David Popovici - au obţinut câte 2 medalii sau clasări pe locurile 4-6.
Şi mai mari sunt sumele pe care le vor primi antrenorii, în condiţiile în care antrenorul principal poate primi aceeaşi sumă cu cea a sportivului pregătit, deși prevederea cu titlu obligatoriu. La probele individuale - spre exemplu, nataţie - antrenorul este premiat, în acelaşi cuantum, pentru fiecare probă distinctă a sportivului.
La probele desfăşurate în echipă - cum este cazul canotajul - antrenorul principal sau antrenorul naţional primeşte aceeaşi sumă cu cea mai mare obţinută de sportiv, care este „cumulată cu 50% din valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense unitare acordate pentru probele respective.”
Antrenorii secunzi pot primi 75% din valoarea premiului antrenorului principal, în raport cu contribuţia adusă. Totuşi, valoarea premiilor acordate antrenorilor nu poate depăşi 50% din valoarea premiilor acordate.
Alte praguri fixate de Normele Legii 1447/2007, actualizată, respectiv de Hotărârea de Guvern din 10 iulie 2024, aplicabile încă de la publicarea în Monitorul Oficial sunt:
- Specialiştii din colectivul tehnic (medici, nutriţionişti, kinetoterapeuţi, psihologi, maseuri, etc.) - premiu unitar de maxim 50% din premiul antrenorului cu premiul cel mai mare;
- Angajaţii federaţiilor - până la 40% din suma valorii unitare a premiilor corespunzătoare fiecărui loc ocupat;
- Antrenorii care au depistat, selecţionat şi / sau pregătit sportivi clasaţi pe locurile 1-6 la Jocurile Olimpice - până la 30% din valoarea celui acordat sportivului ori sportivilor depistați, selecționați și/sau pregătiți.
Metoda de împărţire a banilor la Canotaj e unică
Un extras din grilele de premiere propuse de Federaţia de Canotaj, care propunea sume de peste 160.000 de euro pentru contabilul-şef, respectiv pentru secretarul general al Federaţiei a iscat un scandal de amploare.
Opinia publică a fost intrigată de faptul că angajaţi care nu au avut legătură directă cu performanţa obţinută de sportivi sau cu pregătirea tehnică a acestora au ajuns la cuantumuri care depăşesc valoarea unei medalii de aur individuale - 140.000 de euro.
Preşedinta ANS şi fosta şefă a FR Cantotaj, Elisabeta Lipă, a explicat ulterior că de fapt suma care apare în dreptul celor doi angajaţi ar fi pentru tot personalul federaţiei, aproximativ 50 de persoane, urmând să fie împărţiţi acestora.
Totalul celor două sume, 320.000 de euro, ar reprezenta totodată pragul valoric de 40% din valoarea premiilor pentru fiecare medalie sau clasare pe locurile 4-6 obţinute şi care poate fi acordat, ca premii, personalului Federaţiei.
Extras cu sumele propuse prin adresa transmisă de FR Canotaj, încă din luna august, Comitetului Olimpic Român pentru cei doi angajaţi ai Federaţiei.
La canotaj, suma valorii premiilor pentru cele 5 medalii şi cele 4 clasări pe locurile 4-6 este de 812.000 de euro - conform calculelor Europei Libere, astfel că cei 320.000 ar reprezenta, cu aproximaţie, acest prag.
În condiţiile în care fiecare din membrii echipajelor de canotaj medaliaţi sau clasaţi pe 1-6 are statutul de medaliat / clasat, suma totală a premiilor pentru medaliile de la Canotaj este de 3,1 milioane de euro.
26 de canotori au obţinut medalii sau clasări remarcabile, cele mai mari sume urmând să le încaseze Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel, Ancuța Bodnar și Simona Radiș - câte 252.000 de euro fiecare - pentru medaliile de aur și argint.
Şi mai mulţi bani vor primi însă antrenorii, principali şi secunzi, aproape 4 milioane de euro, în condiţiile în care pot cumula premiile sau procent din acestea, de la mai multe probe. Staff-ul tehnic va primit aproape 480.000 de euro.
În privinţa restului angajaţilor Federaţiei, prevederea de lege menţionează însă, pe de o parte că este vorba de personal care a contribuit la atingerea performanţelor olimpice, iar pe de alta că „poate beneficia” de premii, fără să reprezinte o obligaţie a federaţiilor de a le acorda.
În fapt, inclusiv în dreptul sportivilor, antrenorilor şi a personalului tehnic - de la medic la kinetoterapeut - în Normele financiare pentru activitatea sportivă aprobate prin Hotărârea de Guvern 1447 / 2007 menţionează sintagma „poate primi”, până la un procent anume. Cu atât mai mult, nu este obligatorie premierea contabilului, de exemplu.
„La noi e omul şi suma de plată!”
Specialistul în dreptul sportului Sabin Gherdan - cel care a reprezentat-o pe gimnasta Ana Bărbosu în procesul prin care a câştigat medalia de bronz, la Tribunalul de Arbitraj Sportiv - a precizat pentru Europa Liberă că legea nu interzice ca un beneficiar „să transmită banii cu titlu legal”, adică prin donaţie, dar „interzice transmiterea lor fără a exista un titlu.”
Elisabeta Lipă nu a precizat cum ar fi urmat să fie împărţiţi banii care apăreau în statul de plată în dreptul secretarului general şi al contabilul-şef.
Sub criticile din spaţiul public, preşedinta ANS a precizat ulterior că repartizarea celor 320.000 de euro către cei doi a fost de fapt „o simulare a ceea ce înseamnă aceşti 40%”.
„După aprobarea finală, toţi aceşti bani vor intra direct în conturile personalului angajat”, a susținut Lipă, ulterior, într-o conferinţă de presă.
Metoda se dovedeşte unică. Niciuna din celelalte patru federaţii cu sportivi medaliaţi sau clasaţi pe locurile 4-6 la Jocurile Olimpice nu au recurs la o astfel de „simulare.”
„La noi, fiecare beneficiar apare în tabel cu suma propusă pentru el, cine ar mai fi stat să împartă retroactiv banii care i-au intrat în contul personal?”, spune Cristinel Romanescu, preşedintele Federaţiei Române de Tenis de Masă, pentru Europa Liberă.
„E persona şi suma propusă, fiecare om răspunde de taxele, impozitele pe care le are de plătit la sfârșit de an, să și le adune cu alte alte venituri”, spune şi Camelia Potec, preşedinta Federaţiei de Nataţie.
Vicepreşedinte al COSR - la fel ca Elisabeta Lipă - Camelia Potec a menţionat că „fiecare federaţie îşi face strategia ei.”
Sportivii care își așteaptă premiile
De asemenea, avocatul Sabin Gherdan a subliniat că Asgenţia Națională pentru Sport (ANS) a dat, de-a lungul timpului, dovadă de lipsă de transparenţă.
„Frecvent, societatea noastră de avocatură este contactată de federatii si sportivi, de la sporturi neolimpice, cu rezultate la nivel internaţional, că au solicitat premierea performanţelor către ANS, dar nu au primit niciun răspuns oficial”, explică el. „Le transmitem că premierea este opţională şi că ANS detine prerogativa de a acorda sau nu aceste premieri”, adaugă.
Abordarea ANS pe această temă a fost reclamată public constant de sportivi din karate sau kickboxing.
Modul în care au fost pregătite premierile la Federaţia Română de Canotaj, condusă în trecut de Elisabeta Lipă - multiplă campioană olimpică în acest sport - ilustrează tocmai deficitul de transparenţă, subliniază avocatul.
Cine primeşte bani și cât
La tenis de masă, de pe urma locului 5 obţinut de perechea Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs în proba de dublu mixt de la JO 2024, Federaţia ar urma să primească o sumă între 400.000 - 500.000 de euro, spune Cristinel Romanescu, scuzându-se că oferă cifrele din memorie.
Cei doi sportivi vor primi câte 42.000 de euro fiecare, iar în rest banii merg către cei şapte membri ai staff-ului tehnic - antrenori, dar şi psiholog, medic, kinetoterapeut, majoritatea colaboratori - care au însoţit sportivii, respectiv către angajaţii federaţiei.
„Personalul nostru este foarte redus, 7-8 oameni angajaţi permanent, aşa că toţi sunt propuşi pentru plăţi. Toţi au contribuit”, adaugă Romanescu, menţionând că sunt şi premii de doar 1.000 de euro.
O situaţie similară, ca structură de personal, este şi la Federaţia Română de Haltere.
Jocurile Olimpice „reprezintă singurul prilej cu care există posibilitatea să te prezinți cu o propunere și pentru cei care sunt în spatele cortinei, dar care sunt extrem de indispensabili”, spune preşedintele Federaţiei de Haltere, Alexandru Pădure, pentru Europa Liberă.
Mihaela Cambei a obţinut medalia de argint la categoria 49 de kilograme.
În urma medaliei de argint a Mihaelei Cambei - care va fi recompensată cu 112.000 euro - Federaţia a înaintat COSR o propunere de premiere de aproximativ 500.000 de euro.
Banii ar urma să meargă spre opt membri ai staff-ului tehnic, care au însoţit sportivii de la Haltere la Paris - antrenori, medic, kinetoterapeut, psiholog, etc - dar şi spre restul angajaţilor, 12 persoane.
Președintele Federației ar urma să primească o sumă de 10.000-12.000 de euro.
În schimb, preşedintele FR Tenis de Masă, Cristinel Romanescu a spus că el personal nu se află pe lista de plată. Şi preşedintele interimar FR Canotaj, Valeriu Gavril, a susținut că nu va fi plătit pentru premiat pentru performanţa canotorilor.
Îți mai recomandăm Cum s-a clasat România pe locul 23 la Jocurile Olimpice de la ParisPreşedinta Federaţiei Române de Nataţie, Camelia Potec - susţine că astfel de situaţii sunt date strict de statutul preşedinţilor, pentru care funcţia nu este neapărat cea de bază.
„Locul meu de muncă este la Federaţia Română de Nataţie”, spune fosta campioană olimpică, menţionând că e şi ea pe statul de plată. Nu a divulgat însă suma care îi este prevăzută.
Lista de plăţi îl include pe antrenorul principal (care va încasa aceeaşi sumă ca David Popovici pentru medaliile de aur şi bronz -224.000 de euro) şi pe cel secund - care va primi 75% din suma antrenorului principal. De asemenea, alte şapte persoane din staff-ul tehnic şi nouă persoane din echipa de suport a federaţiei apar pe listă.
Sunt incluşi şi antrenorul federal, dar şi un contabil, post de altfel foarte greu de acoperit, după cum menţionează Potec.
David Popovici a obţinut o medalie de aur, la 200 de metri liber şi una de bronz, la 100 m liber, la Jocurile Olimpice de la Paris. Îi vor fi recompensate cu 224.000 de euro.
„Nu sunt toţi angajaţii federaţiei. Sunt propuşi pentru plată cei care şi-au adus contribuţia, sportiv şi ca suport, la performanţe”, mai spune Camelia Potec.
Premiile de la Gimnastică
Şi Federaţia Română de Gimnastică a ales să îi premieze pe cei care au avut o legătură directă cu rezultatele obţinute de Ana Bărbosu - locul 3 (după un litigiu de arbitraj sportiv) şi Sabrina Voinea - locul 4.
Sportivele ar urma să încaseze în total 140.000 de euro: 84.000, respectiv 56.000 de euro; antrenorii principali vor lua 84.000 de euro - antrenoarea Anei Bărbosu şi 56.000 de euro antrenoarea Sabrinei Voinea.
Conform informaţiilor Europei Libere, antrenorii secunzi vor lua fiecare 75% din sumă. Tehnicienii care au descoperit / pregătit cele două sportive vor primi în total 42.000 de euro, care se vor împărţi între aceştia.
Staff-ul Federaţiei ar urma să fie premiat în limita pragului de 40% din premiile sportivelor (56.000 de euro), incluzând aici şi preşedinta federaţiei şi şase persoane „care au contribuit la rezultate, dar în special la succesul acţiunii înainte la TAS, în cazul Anei Bărbosu”.
Îți mai recomandăm Gimnasta Ana Bărbosu a primit medalia de la Jocurile Olimpice: Mulțumesc tuturor celor care au adăugat un pic de bronz la această medalieReprezentanţii federaţiilor au ţinut să sublinieze, la unison, că sumele pe care le primesc angajaţii acestora în urma rezultatelor de la JO nu ar trebui desconsiderate, chiar dacă cuantumul nu trebuie să fie exagerat în raport cu cel al sportivilor.
„Angajaţii noştri lucrează constant în weekend, când avem majoritatea competiţiilor, ceea ce îi face să treacă de programul lor de opt ore. Nu avem posibilitatea să le plătim suplimentar, iar recompensele din astfel de momente sunt şi pentru acele perioade”, spune Camelia Potec.
Ea a subliniat că, deşi premiile pentru angajaţii federaţiilor sunt prevăzute în lege şi cu ocazia Campionatelor Mondiale şi Europene, acestea sunt în fapt blocate şi doar cu ocazia Jocurilor Olimpice se pot acorda de facto.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.