Viitorul prețului energiei, între subvenții și piața liberă. Când va fi sistat ajutorul de la stat

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că legislația în vigoare „prevede continuarea măsurilor de sprijin până în 2025”. El admite totuși că evoluțiile pieței sunt pozitive și că prețurile au scăzut.

În noul program de guvernare, Coaliția PSD-PNL și-a asumat de asemenea să continue subvențiile pentru energie:

„În contextul creșterii prețurilor energiei electrice și gazelor naturale este necesară continuarea intervenției statului prin măsuri de reglementare pentru menținerea unui nivel de trai decent al populației care este afectată în mare măsură de costurile de subzistență, inclusiv de cele ale utilităților aferente locuinței, fără a afecta investițiile în domeniul Energiei.”

Istoricul ajutorului de la stat

În noiembrie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene le-a promis consumatorilor cei mai vulnerabili 1.400 de lei în 2023 sub formă de ajutoare pentru plata facturilor de energie, bani veniți în două tranșe din fonduri europene. Banii pot fi folosiți și pentru plata datoriilor din anul precedent.

Patru milioane de români au fost eligibili pentru acest sprijin din partea statului, deși până la sfârșitul lunii mai au fost emise doar 2 milioane de carduri de energie. Ajutoarele sunt destinate celor cu venituri de sub 2.000 de lei lunar: pensionari, persoanele cu handicap, familiile asistate social.

În paralel, în noiembrie 2022, PNL, PSD și UDMR au agreat un preț maximal de 1,3 lei per kwh pentru consumul casnic. Au reintrodus, cu alte cuvinte, plafonarea.

• 0 - 100 kwh - 0,68 lei/kwh
• până la 255 kwh - 0,8 lei/kwh
• peste 300 kwh - 1,3 lei/kwh

Scăderea și volatilitatea prețului

Față de anul trecut, în 2023 situația se schimbă treptat. Mai mulți factori au ajutat la scăderea prețului energiei.

În primul rând, este vorba de diversificarea resurselor - UE a ajuns să importe energie din locuri precum Norvegia sau Azerbaidjan, ori chiar să producă în Grecia sau Croația.

Plus, condițiile au fost bune anul trecut pentru producerea de hidroenergie, precum și energia din alte surse regenerabile.

Mai este vorba și de „ceva noroc că iarna trecută a fost relativ blândă și consumul de gaze și energie electrică au fost sub așteptările decidenților și n-a existat o presiune suplimentară pe prețuri”, punctează Ion Lungu de la Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Apoi, unii consumatori chiar au făcut economie la energie. Consumul a scăzut cu 7% în prima parte a anului acestuia, față de nivelul de anul trecut, conform furnizorilor.

„Prețurile vor rămâne totuși destul de volatile anul acesta”, consideră Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie.

„Trebuie să vedem dacă se mai justifică acea plafonare”, completează Nuțu, adeptă a liberalizării pieței până la sfârșitul anului pentru a deschide din nou ușa unor investiții serioase.

Posibilitatea ca prețurile să poată fi plafonate de pe o zi pe alta, explică Otilia Nuțu, descurajează investițiile.

Ion Lungu consideră că un moment bun pentru reevaluarea plafoanelor va fi după iarna viitoare.

„Trebuie eliminate toate subvențiile, pe termen lung”, consideră reprezentantul furnizorilor.

O dilemă europeană

Țările europene au alocat 800 de miliarde de euro pentru ajutoare în criza energetică, un buget echivalent cu acela al mecanismului european de redresare și reziliență. Banii s-au dus către subvenții pentru consumatori individuali și companii.

Doar Germania a cheltuit 207 miliarde de euro pe aceste subvenții, urmată de Italia și Franța.

Multe țări europene au redus TVA-ul la carburanți sau au plafonat prețurile energiei.

Oficialii de la Bruxelles și din mai multe capitale europene consideră însă că aceste subvenții afectează negativ piața internă din UE.

O altă critică, de data aceasta a Comisiei Europene, este că subvențiile din statele membre nu ajută suficient consumatorii cei mai vulnerabili.

Propunerea de eliminare a subvențiilor trebuia să fie aprobată de miniștrii energiei din UE pe 19 iunie. În ultimul moment, Suedia (care se află la cârma Consiliului UE) a propus prelungirea lor pentru cărbune.

O mână de ajutor întinsă Poloniei practic, care și-ar dori să folosească acest combustibil și după 2025. Două treimi din energia poloneză se bazează pe cărbune.

Inițiativa contrazice nu doar intenția CE de a elimina subvențiile, dar și țintele europene de protecție a mediului.

„În loc de măsuri care să plafoneze prețurile, care sunt de facto subvenții pentru industria de carburanți fosili, guvernele ar trebui să promoveze mai multe politici care să susțină populația cea mai puțin înstărită și sectoarele strategice ale economiei”, consideră cercetătorul Giovanni Sgaravatti de la think-tank-ul Bruegel.

În schimb, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să renunțe la schema de ajutoare pentru sectorul energetic. Guvernul de la Sofia a cheltuit peste 3 miliarde de euro în 2022 pe astfel de subvenții. Banii au provenit din exporturile crescute de energie ale țării.

Chiar dacă acum oficialii europeni cred că subvențiile nu-și mai au rostul, în 2022 și la început de 2023 ele au fost esențiale. Banii europeni de care a beneficiat Republica Moldova, de exemplu, au compensat facturile a 600.000 de moldoveni.

Problema cu subvențiile neînsoțite pe restricții de consum, potrivit analiștilor din think-tank-ul CEPS, este că fac ca cererea să nu scadă între consumatori, pentru că ei nu resimt la fel de mult scumpirile. Astfel, UE a trebuit să importe în continuare, la prețuri crescute.

Experții din industrie avertizează că aceste subvenții nu susțin nici tranziția la energia verde.