Analiză | Marile probleme de pe masa coaliției pro-europene. Care va fi propunerea de premier? Cine candidează la Președinție?

Sintagma la ordinea zilei printre politicienii din partidele pro-europene este: „Ne-a trecut glonțul pe lângă ureche”.

Glonțul se numește Călin Georgescu, candidatul filorus, anti-UE și NATO, care a intrat în turul doi de scrutin în urma unor alegeri „viciate”, probabil cu ajutorul Rusiei, ceea ce a dus la o premieră controversată: anularea alegerilor de către Curtea Constituțională.

În parlament, partidele pro-europene au o majoritate confortabilă, în special la Camera Deputaților, parafată printr-o rezoluție.

Ce negociază coaliția pro-europeană

Negocierile între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități pleacă de la realitatea că, fără social-democrați și cele 86 de mandate la Cameră și 37 la Senat, nu se poate construi o majoritate parlamentară.

Pe masa coaliției se află deocamdată două mari probleme: premierul și candidatul la prezidențiale, care vor fi discutate la pachet.

Comunicatul trimis ulterior întâlnirii de marți seara spune că se discută „susținerea unui posibil candidat comun”, dar nu se avansează niciun nume.

Lideri ai PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților la masa negocierilor.

1. Cu sau fără Ciolacu premier

Din informațiile Europei Libere, discuțiile s-au împotmolit în pretenția PSD de a da premierul, justificată de faptul că a obținut scorul cel mai mare la alegerile parlamentare. S-a insistat pe numele lui Marcel Ciolacu, formulă la care s-au opus toate celelalte partide.

Publicista și analista Tia Șerbănescu spune pentru Europa Liberă că, dacă partidele nu înțeleg că nu mai pot veni cu Marcel Ciolacu, înseamnă că nu au înțeles nimic din ceea ce s-a întâmplat la alegeri.

„Dacă nici acum nu înțeleg că trebuie să meargă pe merit, pe competență, să prevaleze cât de cât meritocrația, pornind de la ideea că ar mai exista meritocrație după contraselecția de până acum, atunci e jale”, spune Tia Șerbănescu.

„În niciun caz nu mai poți să vii cu Ciolacu. Dacă nu înțelegi nici măcar atât lucru, înseamnă că lecția nu le-a trecut prin creier, ci pe lângă”, adaugă ea.

Pentru Marcel Ciolacu obținerea funcției de prim-ministru este esențială pentru a se putea menține la conducerea PSD.

Faptul că nu a intrat în finala prezidențială, o premieră în istoria partidului, că PSD a obținut un scor prost la parlamentare, de doar 22%, l-a vulnerabilizat.

Chiar dacă a revenit la conducerea PSD după demisia meteorică în urma primului tur de scrutin, asta nu înseamnă că greii partidului l-au iertat și că nu-l vor îndepărta dacă pierde funcția de premier.

Deja în partid se discută, potrivit informațiilor Europa Liberă, despre un alt nume care ar putea să fie agreat de partidele din nou formata coaliție pro-europeană.

Singurul partid care a condiționat într-un fel intrarea în viitorul guvern de reforme este USR.

„Nu intrăm acum în această negociere cu linii roşii de persoane sau partide, ci important este ca pachetul final să fie unul care poate să convingă cetăţenii României că, într-adevăr, acest guvern nu fuge de responsabilitatea de a reforma această ţară”, a declarat miercuri Dominic Fritz, prim-vicepreședinte al USR.

2. Candidatul comun la prezidențiale - independent sau om de partid?

Pentru a debloca discuțiile, cele patru partide au convenit de principiu să meargă pe formula unui candidat unic la prezidențiale, care să fie susținut de toate partidele.

Nu s-a stabilit dacă acesta să fie un om politic dintr-unul dintre partide sau un independent.

Soluția spre care se înclină este cea a unui independent, nici Marcel Ciolacu, nici Ilie Bolojan nefiind prea dornici să se înscrie în cursă. USR este și el dispus să renunțe la Elena Lasconi în varianta unui candidat convenit de toate partidele.

În circulație se află câteva nume, dar nici unul nu a fost analizat serios la întâlnirea de marți.

În primul rând este vorba de Nicușor Dan, susținut de mai multe organizații neguvernamentale, dar neagreat de PSD; de Eduard Hellvig, fostul șef al SRI, recent intrat în PNL, care însă susține că nu va candida la nicio funcție, sau de Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai.

Surse din partidele participante la întâlnire spun că primul pas va fi stabilirea unui profil de candidat pe baza unor cercetări sociologice, după care se va face o listă de nume care vor fi introduse într-un sondaj.

Politologul Claudiu Tufiș este de părere că logica jocului s-a schimbat și că trebuie contracarat curentul suveranist printr-un candidat comun al forțelor pro-europene.

„E necesar un candidat unic din partea acestor partide”, afirmă el.

„S-a schimbat logica jocului, nu mai e vorba de stânga-dreapta, ci ceea ce contează este poziția față de UE”, adaugă politologul.

„E paradigma UE vs Rusia și modul în care se raportează oamenii la extrema dreaptă. Populația noastră are un potențial mare de sprijin pentru un candidat de extremă dreaptă”, mai declară Claudiu Tufiș pentru Europa Liberă.

Au înțeles lecția? Cum pot partidele s-o demonstreze?

Liderii partidelor pro-europene au susținut la unison că au înțeles mesajul transmis de electorat la vot sau că „au înțeles lecția” dură pe care au primit-o.

De la vorbe la fapte este însă un drum lung, iar partidele care s-au așezat la masa negocierilor riscă să recadă în obiceiurile înrădăcinate de ani de zile.

Analiștii consultați de Europa Liberă susțin că este obligatoriu ca, înainte de orice, principalii actori să accepte faptul că au greșit și că „au produs politici publice în răspărul cetățeanului și intereselor sale”.

„Apar aceleași personaje cu aceleași mesaje, nu sunt radical diferite, cu aceleași moravuri, cu același ton de discurs și care propun soluții care ne duc chiar la soluția care era pregătită înainte de primul tur. O soluție care i-a revoltat atât de mult pe români”, spune Alin Gavreliuc, profesor la Facultatea de Psihologie și Sociologie de la Universitatea de Vest din Timişoara.

„În primul rând, personajele-cheie ar trebui să-și schimbe discursul.”

„Să găsească o soluție de compromis onorabilă, în care oamenii de prim plan să fie mai decenți, dar pentru asta trebuie ieșit din logica asta măruntă”, completează Alin Gavreliuc.

În viitorul guvern trebuie să fie figuri noi, necompromise, oameni aleși pe criterii de profesionalism și nu de clientelism, spune și politologul Claudiu Tufiș.

„Trebuie să vedem un prim-ministru nou și oameni noi în guvern, figuri curate, care să nu aibă scandaluri în spate, să fie profesioniști. Cred că e nevoie să fie schimbat și Ciolacu, pentru că e parte din problemă”, mai declară Claudiu Tufiș pentru Europa Liberă.

Exact în acest sens a fost lansată o petiție din partea societății civile, care cere liderilor celor patru partide „să vă treziți la realitate și schimbați radical modul de a face politică, punând interesul țării, în fața interesului partidelor și al orgoliilor. Interesul unei adevărate Românii europene si euroatlantice”.

Sunt câteva lucruri pe care această majoritate le poate face pentru a arăta că a înțeles „lecția”.

În primul rând, ar trebui să ofere răspunderi publice asumate, o curățenie în instituții și un mesaj clar că se schimbă ceva în zona serviciilor secrete.

„Nu se poate să continue ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, să continue același joc în care tot ei sunt la butoane, cei care au permis haosul ăsta și ingerința asta atât de masivă”, afirmă profesorul Alin Gavreliuc.

„Deci e clar că dacă nu se va transmite prin fapte mesajul că se schimbă ceva și să se vadă schimbarea asta în instituțiile care țin de securitatea națională, publicul nu-și va schimba atitudinea vehementă, negativă împotriva statului, ceea ce poate fi foarte primejdios din perspectiva prezidențialor din primăvară”, adaugă el.

Calendarul electoral

O mare necunoscută este perioada în care se vor ține alegerile prezidențiale. Curtea Constituțională a cerut guvernului să stabilească un calendar electoral și a dat undă verde președintelui Klaus Iohannis să rămână în funcție până când noul președinte va depune jurământul.

Comunicatul de marți, de după ședința liderilor PSD, PNL, USR și UDMR nu pomenește însă nimic despre stabilirea datei alegerilor prezidențiale, nici măcar sub formă de intenție.

Mandatul președintelui și al parlamentului expiră pe 21 decembrie, iar actualul guvern ar putea să dea fără nicio problemă un HG prin care să stabilească data alegerilor, astfel încât să se poată vota, de exemplu, în luna martie.

În presă circulă însă informații potrivit cărora Klaus Iohannis ar dori temporizarea stabilirii unei date.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.