Luni începe la Bruxelles procesul împotriva celor zece suspecți în cazul atacului terorist care a avut loc în capitala Belgiei în 2016.
Pe 22 martie 2016, o serie de atacuri teroriste coordonate au ucis la Bruxelles 32 de persoane și au rănit alte 300.
„Acesta este un proces al acuzaților care va ancheta ce s-a întâmplat în acea zi din martie și se va asigura că victimele vor avea parte de dreptate. Chiar dacă verdictul va dura, faptul că începe acest proces arată că Belgia este dornică să lupte împotriva radicalizării prin statul de drept”, a declarat Olivia Venet, unul dintre avocații victimelor.
Primul atac sinucigaș a afectat aeroportul Zaventem în dimineața zilei de 22 martie 2016 și a ucis 16 persoane. O oră mai târziu, a urmat o explozie la stația de metrou Maelbeek, în apropierea instituțiilor europene.
Între victime se numărau cetățeni din Belgia, Olanda, SUA, Suedia, Marea Britanie, China, Germania, Franța, India, Peru și Polonia. Faptul că victimele sunt din țări diferite complică semnificativ acest proces.
Statul Islamic și-a asumat aceste atacuri teroriste. Cei trei atacatori, care aveau cetățenie belgiană, au murit în urma exploziilor. Luni, în fața juriului - alcătuit exclusiv din cetățeni belgieni - au fost aduși zece oameni care ar fi fost implicați în organizarea atentatelor.
Principalul suspect este Salah Abdeslam, care a fost deja condamnat pe viață pentru rolul jucat în atacurile de la Paris, din 2015. Abdeslam este acuzat că i-ar fi ajutat pe atacatori.
Un alt suspect este Mohamed Abrini, despre care procurorii spun că ar fi trebuit să detoneze și el o valiză explozivă dar a părăsit aeroportul înainte să o facă.
Osama Krayem, cetățean suedez, este acuzat că ar fi plănuit o altă explozie în metroul din Bruxelles. Unul dintre inculpați va fi judecat in absentia. Despre el se presupune că a fost ucis în Siria.
Îți mai recomandăm Siria | 10 ani de război în cifre și imaginiAcuzații, conform sistemului belgian, nu au pledat vinovăția sau nevinovăția.
Procesul, care va dura cel puțin șase luni, are loc la sediul NATO și va costa cel puțin 20 de milioane de euro.
Programat să înceapă în octombrie, într-un tribunal belgian, procesul a fost amânat și mutat pentru că avocații inculpaților au spus că aceștia ar fi fost asemănați cu animalele în cutiile de sticlă în care ar fi stat în sala de tribunal.
Peste o mie de persoane sunt înregistrate ca reclamanți în acest caz. Câteva sute de victime, martori și rude ale victimelor vor depune mărturie în cadrul procesului. În jur de 370 de experți vor evalua diverse aspecte ale atacurilor din martie 2016, precum partea medicală, psihiatrică sau criminologică.
În iunie, a avut loc în Franța un proces împotriva suspecților atacurilor din 2015, în urma căruia Abdeslam a fost condamnat la închisoare pe viață după ce a fost identificat ca lider al grupării care a executat atacurile de la Paris, în urma cărora 130 de persoane au murit. Procesul, care a durat zece luni, a prioritizat mărturiile supraviețuitorilor.
Consecințele pentru atacatori și cei implicați. Viața în închisoare
Condamnarea teroriștilor este dificilă și pentru că nu toți sunt cetățeni ai statului care îi anchetează. Tribunalele naționale au jurisdicție asupra celor care comit infracțiuni împotriva cetățenilor lor sau pe teritoriul lor, principiu care se invocă adesea în aceste cazuri. Principiul se poate aplica și celor care plănuiesc acte teroriste.
În cazul acestor infracțiuni, nu se aplică prescripția răspunderii penale. Așadar, dacă în următorii ani vor fi identificați alți suspecți ai acestor atacuri teroriste, vor putea fi aduși în fața tribunalelor.
Cel puțin 13.000 de cetățeni europeni au fost sau sunt afiliați la Statul Islamic, conform cifrelor Eurojust.
Cetățenii europeni care au călătorit în Siria pentru a se alătura Statului Islamic și care se întorc în Europa sunt anchetați pentru activități teroriste.
- Paris, 2015: Charlie Hebdo
Între 7 și 9 ianuarie 2015, au avut loc atacurile teroriste de la sediul revistei Charlie Hebdo și alte trei locații din regiunea Parisului. Acestea au fost primele dintr-o serie de atacuri jihadiste în care a fost implicat Statul Islamic.
Atacatorii de la Charlie Hebdo, ieșind din biroul în care au ucis 12 persoane pe 7 ianuarie 2015.
Trei atacatori au ucis 17 persoane și au rănit alte 22 înainte să fie uciși ei înșiși de poliție. Al-Qaeda și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri.
Revista satirică Charlie Hebdo a publicat caricaturi cu Profetul Mohamed, care, conform religiei musulmane, nu trebuie pictat, desenat ori sculptat.
Frații Kouachi au intrat în biroul Charlie Hebdo în dimineața zilei de 7 ianuarie și au început să tragă în angajați, ucigând 11 oameni pe care îi căutaseră după nume. Cei doi au fost uciși de poliție două zile mai târziu.
Întreaga lume s-a strâns să susțină dreptul la presa liberă, inclusiv la satiră, în urma atacurilor de la revista Charlie Hebdo.
Pe 8 ianuarie, un alt atacator, pe nume Amedy Coulibaly, a ucis o polițistă într-un atac care s-a dovedit ulterior că a fost coordonat cu cel al fraților Kouachi. În ziua următoare, a ucis patru persoane și a luat ostatici într-un magazin evreiesc. Atacatorul a fost ucis de poliție.
Frații Kouachi fuseseră arestați în trecut pentru implicarea lor în diverse grupări teroriste.
Cei 14 complici rămași în viață au fost condamnați la sfârșitul anului 2020, dintre care trei in absentia. Cu toții au fost condamnați la închisoare, între cinci și 30 de ani.
- Paris, 2015
Pe 13 noiembrie 2015, a avut loc un atac terorist coordonat de membri ai Statului Islamic în diverse locații din Paris. Primul grup a detonat o bombă în afara unui stadion de fotbal, în timp ce al doilea grup a tras într-o zonă plină de cafenele și restaurante și a detonat o bombă în zonă. Al treilea grup a infiltrat un concert de muzică metal, unde au început să tragă și au luat ostatici. Șapte dintre atacatori au murit în timpul atacurilor sau au fost uciși de poliție.
Noiembrie 2015: Parisul, plin de forțe de ordine în timpul stării de urgență de după atacurile din 13 noiembrie.
Cele trei atacuri coordonate au ucis 130 de persoane. Peste 400 au fost rănite. Franța a intrat într-o stare de urgență timp de trei luni, timp în care spațiile publice au fost monitorizate strict și toate site-urile web care ar fi încurajat acte teroriste au fost blocate.
- Nisa, 2016
În seara de 14 iulie 2016, când mii de oameni ieșiseră pe promenada din Nisa pentru a sărbători ziua națională a Franței, tunisianul Mohamed Lahouaiej-Bouhlel a preluat un camion și l-a condus în mulțime. Atacatorul a ucis 86 de persoane și a rănit alte 458 înainte să fie împușcat de poliție. Nouă complici ai lui Lahouaiej-Bouhlel au fost condamnați la închisoare.
Atacul terorist din ziua națională, când mii de oameni se adunaseră la Nisa să privească focurile de artificii, au cutremurat Franța.
- Stockholm, 2017
Pe 7 aprilie 2017, Rahmat Akilov, un cetățean din Uzbekistan, căruia i-a fost refuzat azilul în Suedia, a preluat un camion pe care l-a condus în mulțimea din centrul capitalei și într-un magazin. Cinci persoane au fost ucise și 14 rănite. Poliția a găsit o bombă nedetonată în camion.
Akilov a fost prins în nordul capitalei doar câteva ore mai târziu și judecat de un tribunal din Stockholm. Procesul a durat doar șase luni. Akilov a fost condamnat la închisoare pe viață pentru crimă și infracțiuni teroriste iar, dacă va fi eliberat, va fi deportat înapoi în Uzbekistan.
- Manchester, 2017
Pe 22 mai 2017 a avut loc atacul terorist de pe arena din Manchester, în timpul concertului artistei americane Ariana Grande.
În urma exploziei unei bombe cu cuie, 23 de oameni și-au pierdut viața și peste o mie au fost răniți, iar sute de supraviețuitori suferă de traume psihologice.
Hashem Abedi a fost condamnat pentru complicitatea în crimele fratelui său.
Suspectul, un tânăr britanic de origine libiană, pe nume Salman Ramadan Abedi, a murit în timpul atacului.
Fratele său, Hashem Abedi, a fost condamnat pentru implicarea în atacul lui Salman și își va petrece restul vieții în închisoare. Juriul l-a găsit la fel de vinovat pentru atac ca și fratele său, pentru implicarea în plănuirea atacului.
Consecințe pentru atacatori: Uciși de poliție
Majoritatea atacatorilor teroriști care nu au executat atacuri sinucigașe, în anii 2010-2020, au fost uciși de poliție în timpul atacurilor. Din acest motiv, au fost până acum extrem de rare procesele împotriva atacatorilor teroriști.
- Berlin, 2016
Pe 19 decembrie 2016, Anis Amri, un refugiat căruia nu i s-a acordat azil în Germania, a furat un camion și l-a condus în mulțimea de la un târg de crăciun din Berlin. Atacul lui Amri s-a soldat cu 13 decese și 56 de răniți.
Unul dintre cei decedați a fost șoferul de la care a furat camionul. Anis Amri a fost ucis într-o confruntare cu poliția la Milano, câteva zile mai târziu. Statul Islamic și-a asumat acest atac.
Autoritățile germane adună trupurile victimelor atacului de la târgul de crăciun din Berlin.
- Londra, 2017
Pe 22 martie 2017, a avut loc în fața palatului Westminster din Londra un atac terorist care s-a soldat cu cinci decese și 50 de răniți. Atacatorul, cetățeanul britanic Khalid Masood, a închiriat o mașină și a călcat două persoane pe podul Westminster, apoi a intrat cu mașina în perimetrul parlamentului englez și a înjunghiat un polițist. Masood a fost împușcat de forțele de ordine la locul faptei. Poliția nu a găsit vreo legătură între Masood și o organizație teroristă.
Una dintre victime, de cetățenie română, a fost aruncată de pe pod în fluviul Tamisa, de unde a fost salvată de o barcă de croazieră. Tânăra a murit câteva săptămâni mai târziu.
Andreea Cristea, românca ucisă în atacul terorist de la Westminster.