Programul PSD „mită pentru elevi” sau cum să combați abandonul școlar cu 10 lei

O măsură „prioritară” a PSD pentru a doua jumătate a anului 2019 ar urma să fie „vouchere de 10 lei” pentru fiecare elev, în fiecare zi de școală cu prezență integrală, conform unei prezentări de pe blogul oficial al PSD. Conform ideii, măsura ar urma să se aplice la ciclul primar din anul școlar 2019-2020, iar din anul școlar 2020-2021 și în cel gimnazial. Economistul Cristian Socol, autorul ideii (numele său apare sub prezentare), nu a dorit să comenteze pentru Europa Liberă care ar fi rostul acestei măsuri, însă ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, i-a pus deja capac, într-o emisiune tv: nu există bani pentru așa ceva.

La un simplu calcul, dacă toți cei 1,65 de milioane de elevi români înscriși în anul școlar 2018-2019 în clasele 1-8, conform Institutului Național de Statistică, s-ar transforma peste noapte în niște „tocilari” prezenți la absolut toate orele din program, care în acest an școlar se întinde pe 168 de zile, nota de plată la buget ar fi imensă: 1.680 de lei pe an pentru fiecare elev prezent la toate orele de curs din an ar duce la un total maxim de 2,77 miliarde de lei pe an (aproximativ 586 milioane de euro). Într-o lună fără vacanță, un elev ar putea încasa 220-230 de lei de la guvernul PSD, dacă s-ar ține de școală, fără absențe.

Abandonul școlar atinge cote alarmante în România. Un raport al Ministerului Educației arată că, din cei 200.000 de elevi înscriși la școală în anul 2009, au mai terminat clasa a VIII-a doar 169.000. Restul de 30.000 au abandonat școala. Mai demult, pe ciclul 2003-2011, lucrurile au stat mult mai rău: 60.000 de elevi nu au mai prins absolvirea celor 8 clase. Cifrele Eurostat plasează România în top 3 UE la abandonul școlar: peste 16% din populația de 18-24 de ani a României nu își continuă studiile.

Fostul ministru al Educației Mircea Miclea consideră că ideea de a plăti elevii să vină la școală nu este utilă, chit că cel mai probabil nici nu va fi pusă în practică, pentru că impactul bugetar ar fi semnificativ. „Educația care se face printr-o astfel de măsură nu este una corectă. Adică îi înveți pe elevi să fie plătiți pentru un lucru normal, pe care ar trebui să îl facă. Nu cred că merită discutată la modul serios”, spune Mircea Miclea, pentru Europa Liberă.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, este mult mai tranșant, calificând franc ideea emanată de PSD drept șpagă. „În calitate de om care a dat singura lege a educației din România lăudată de Comisia Europeană, nu comentez propunerile izvorâte din mințile tulburi ale PSD. Dacă vine un nebun și zice că unu plus unu fac trei, are vreun rost să întrebați un matematician dacă e sau nu așa? Măsura nu e nimic altceva decât șpagă dată de PSD pentru electoratul propriu”, spune Daniel Funeriu.

Dacă ideea PSD de a mitui copiii să meargă la școală, contra 10 lei pe zi, ar fi menită într-adevăr să reducă abandonul școlar, foștii miniștri ai Educației consideră că în lume și chiar în România s-au brevetat idei mai bune și mai eficiente.

Daniel Funeriu spune, pentru Europa Liberă, că în mandatul său, atunci când a fost adoptată Legea Educației, au fost luate măsuri împotriva abandonului școlar: clasa pregătitoare, programul de frecventare a grădiniței pentru preșcolarii din medii defavorizate, finanțarea pe elev, pierderea ajutoarelor sociale pentru copiii deșcolarizați.

„Sunt multe căi prin care poți reduce abandonul școlar. Unul este de a organiza after-school, alta de a condiționaliza acordarea de ajutoare sociale celor săraci cu prezența la școală a copiilor. Primești ajutor social de la primărie, dacă îți vine copilul la școală. Altă cale ar fi să faci curriculum-ul mai atractiv, atunci îți vin copiii la școală”, explică Mircea Miclea.

Fostul ministru al Educației mai arată că cea mai mare parte a abandonului școlar în România are loc între clasa a 8-a și a 9-a, la examenul de intrare la liceu: „Acest examen este stupid pus în clasa a 8-a, când tu trebuie să faci 10 ani de școală. Așa este modelul finlandez – clasă pregătitoare plus 9 ani și dai examen după. Abandonul școlar este mai redus, pentru că nu mai pierzi oamenii, dând un examen în mijlocul ciclului de studiu. O problemă de genul acesta trebuie abordată pe mai multe căi, nu există una singură”.

Un studiu realizat de lectorul universitar Loredana Trancă, de la Facultatea de Sociologie a Universității de Vest Timișoara, despre un proiect al unui ONG pentru reducerea abandonului școlar, arată că principalii factori de risc de abandon școlar pentru copii, în cadrul proiectului desfășurat cu copii de 6-14 ani din localități din județul Timiș, erau: ​lipsa spijinului în activitățile educaționale, climatul familial – violență, alcoolism, lipsa resurselor materiale și financiare ale părinților de a-și ține copiii la școală, lipsa unor locuri de studiu, lipsa motivației părinților de a-și educa copiii, bazată de obicei pe propria experiență. Probleme pe care, la prima vedere, 10 lei pe zi nu le-ar putea rezolva.

Programul ONG s-a concentrat pe crearea unor condiții pe care copiii nu le aveau acasă, dar nu materiale. A fost vorba, conform studiului Loredanei Trancă, de sprijin specializat pentru temele de la școală, participarea în activități extra-curiculare, stabilirea unor norme, valori și obiceiuri care să le îmbunătățească performanța școlară. De asemenea, familiile copiilor au primit consiliere pentru a înțelege importanța educației pentru copiii lor.

​