Un articol care se referă la învăţământul liceal vocaţional pedagogic, în proiectul de lege propus de Ministerul Educației, arată că absolventul va putea fi doar educator-puericultor, educator educaţie timpurie sau educatoare/educator. Nu va mai putea preda, așadar, în clasele I-V.
Pentru a deveni învățător, absolventul va trebui să urmeze trei ani de facultate. Eliminarea referirii la învățători a adus în dezbatere publică pregătirea învățătorilor și calitatea profesorilor de învățământul primar care predau în școlile din România.
În mediul online, mulți au spus că măsură ar putea duce de fapt la o „desființare a liceelor pedagogice”, mesajul fiind preluat și de politicieni.
Datele statistice de la sindicatele din educație arată că, în prezent, există 80.000 de educatori și învățători, iar dintre aceștia aproximativ 10.000 au numai liceul pedagogic ca pregătire profesională.
Reprezentanții asociaței celor 47 de licee pedagogice s-au întâlnit weekendul trecut la Timișoara și au stabilit că sunt de acord ca învățătorii să aibă facultate, însă absolvenții de liceu pedagogic ar trebui să aibă posibilitatea să predea în școli până își finalizează studiile superioare.
„Vremurile s-au schimbat. E normal că nu mai putem avea învățători numai cu liceu pedagogic. Și atunci problema se pune cum putem face să păstrăm această resursă umană foarte bine pregătită din liceele pedagogice în așa fel încât să dăm învățământului superior deja viitori studenți care au pregătire inițială în acest domeniu”, arată prof. dr. Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice.
99% din absolvenții de liceu pedagogic își continuă studiile
În prezent, după cei patru ani de liceu pedagogic, absolventul poate da inclusiv examenul de titularizare și poate ocupa ulterior un post permanent, în măsura în care îl găsește.
„Acum nu e obligatoriu ca învățătorul să aibă studii superioare și când termini liceul pedagogic primești un certificat de învățător-educator cu care te poți titulariza. În viitor, noi am propus ca, având în vedere și dezvoltarea educației timpurii, adică de la 0 la 6 ani, să avem o singură specializare care să unească cele două specializări de astăzi – educatorul puericultor și educatoarea de la grădiniță”, a mai spus Mircea Bertea.
Îți mai recomandăm Analiză | Va apuca președintele Iohannis să-și vadă copilul de suflet, „România educată”, mergând la școală în 2024?Profesorul Bertea spune că 99 % din absolvenții de liceu pedagogic, pe lângă faptul că predau după liceu, își continuă studiile pentru că „au interesul să fie plătiți ca pentru studii superioare”.
„Ideea este ca cei care termină liceul pedagogic și urmează o facultate pentru a lucra în învățământ să nu fie obligați la masterat didactic, dar să fie obligați la licență. Nu am fost de acord să dispară ruta aceasta prin liceele pedagogice. Noi propunem o condiționare ca învățătorii să treacă prin liceele pedagogice și să poată lucra când devin studenți. Să nu devină titulari până nu își iau și licența, dar să poată preda”, explică Mircea Bertea.
„În orice țară civilizată, profesorii de la primar sau la liceu au studii superioare”
Cercetătorii în domeniul științelor educației de la Asociația Română de Cercetare în Educație susțin că, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, „cariera didactică impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar”.
„Dacă vrem să stăm în rândul țărilor civilizare e clar că e nevoie de studii universitare. În orice țară civilizată ne uităm, profesorii, indiferent că sunt la primar sau la liceu, au studii superioare. Și a spune acum că studiile universitare nu sunt destul de bune, e ok, poate că nu sunt, dar trebuie să le facem pe astea mai bune, dar nu să ne întoarcem cu calificarea la liceu”, arată prof.dr. Lucian Ciolan, președintele Asociației Română de Cercetare în Educație și decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației.
„Din punctul meu de vedere, dacă vrei să te duci să te angajezi în învățământ să lucrezi cu copiii de orice vârstă ar trebui să ai studii superioare”, mai spune el.
Asociația condusă de Lucian Ciolan arată că poziția cercetătorilor se bazează pe studii științifice care arată că un învățător cu facultate este mult mai bine pregătit decât unul fără.
Profesorul spune că e absolut necesară introducerea unei noi calificări de nivel licență și în educația timpurie (0-3 ani), în urma căreia absolventul să devină „profesor pentru educația timpurie”.
„Acest nou program de licență, cu standarde deja aprobate la nivelul ARACIS, poate oferi absolvenților deschidere către profesia didactică pentru nivelurile ante-preșcolar și preșcolar, fiind complementar și simetric cu actuala licență în Pedagogia învățământului preșcolar și primar, care oferă calificarea pentru nivelurile preșcolar și primar”, susține Lucian Ciolan.
Îți mai recomandăm România Educată: PSD și PNL nu se înțeleg pentru termenul de aprobare a noilor legi ale educațieiMarius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, declară că nu e nimic greșit ca un învățător să aibă studii superioare, așa cum mulți dintre învățătorii care predau în prezent au, dar „să aibă ca bază liceul pedagogic”.
„În proiectul de lege propus nu mai apare specializarea învățător studii medii la liceul pedagogic. Și asta trebuie să reapară. E o eroare. Pe mine mă interesează ca absolventul de liceu pedagogic cu studii medii să își desfășoare activitatea până termină studiile superioare, pentru că el are practică pedagogică la bază”, arată Marius Nistor.
Deocamdată, proiectele de legi ale educației, pentru preuniversitar și universitar, modificate de ministrul Educației Ligia Deca, nu au fost puse oficial în dezbatere publică.
Vineri, PSD-ul, prin vocea lui Vasile Dîncu, a cerut prelungirea termenelor pentru prezentarea legilor educaţiei în coaliţie şi în Guvern, pentru că noile legi au nevoie de „o serioasă revizie" şi de consultări cu mediile educaţionale.