Porțile de Fier III, un proiect sârb cu precondiții pentru România

Declarații contradictorii în acest sens vin de la Belgrad și București.

Costul proiectului este, de asemenea, necunoscut. E, totodată, problematic faptul că hidrocentrala ar urma să fie făcută în zona Parcului Național Porțile de Fier, cea mai mare arie protejată care se întinde în estul Serbiei de-a lungul graniței sârbo-române, scrie Serviciul Balcanic al Europei Libere.

După întâlnirea din 20 mai a ministrului sârb Dubravka Đedović cu ambasadorul României la Belgrad, Ministerul Minelor și Energiei a anunțat că Guvernul Serbiei a declarat construcția hidrocentralei reversibile Porțile de Fier III un proiect de importanță deosebită.

El a anunțat că s-au format echipe „atât pe partea sârbă, cât și pe cea română, care vor coopera strâns în viitor”.

Totuși, ministerul român al Energiei, în răspunsul dat pentru Europa Liberă România, a subliniat că „partea sârbă poate implementa acest proiect doar în strânsă cooperare cu România” și că „în prezent nu există nicio activitate comună și niciun grup de lucru româno-sârb în legătură cu proiectul Porțile de Fier III.

„ Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală. Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România”, a transmis Ministerul Energiei pentru Europa Liberă România.

Serviciul Balcanic al Europei Libere a cerut clarificări suplimentare de la Ministerul sârb al Minelor și Energiei, dar până la publicarea articolului nu a fost oferit niciun răspuns.

Funcția dublă a Porților de Fier III

Ca parte a Companiei de Energie Electrică din Serbia (EPS), 16 hidrocentrale operează pe șapte râuri - Dunăre, Drina, Lim, Uvac, Zapadna Morava, Visočica și Vlasina.

Puțin mai mult de 38% din potențialul total de putere al EPS este produs în aceste centrale electrice.

În prezent, cea mai mare hidrocentrală este Porțile de Fier I, care a fost pusă în funcțiune în 1972 pe Dunăre, la granița sârbo-română.

Proiectul a fost implementat în comun de guvernele comuniste ale Iugoslaviei și României.

Porțile de Fier III, după cum se precizează pe pagina EPS, ar fi o hidrocentrală reversibilă construită pe kilometrul 1007 al Dunări.

Atunci când sistemul de energie electrică din Serbia are un surplus de energie electrică, apa ar fi captată din lacul Porțile de Fier și pompată în cele două bazine superioare.

Muncitorii montează noul generator al centralei hidroelectrice Porțile de Fier I. Este cel mai mare baraj de pe Dunăre și unul dintre cele mai mari din Europa.

În zilele de sarcină maximă pe sistemul de alimentare, acesta ar funcționa ca o centrală de stocare.

În Serbia, există deja o centrală hidroelectrică care funcționează pe acest principiu, la Bajina Bašta, în vestul țării.

Trei faze de construcție

Petar Đukić, profesor pensionar și expert în dezvoltare durabilă, a declarat pentru Europa Liberă că proiectul Porțile de Fier 3 este o alternativă bună la combustibilii fosili.

El spune că sectorul energetic al Serbiei depinde în mare măsură de arderea cărbunelui de calitate scăzută, ceea ce duce la poluarea aerului.

Đukić: Porțile de Fier III este o alternativă bună la combustibilii fosili

„Este mai bine decât să depindem de petrol, gaze scumpe sau cărbune de calitate scăzută. Nu suntem o țară bogată în energie, în ceea ce privește eficiența energetică ne aflăm pe ultimul loc, de neinvidiat în Europa, dar în ceea ce privește poluarea și ponderea combustibililor fosili în mixul total de consum de energie, suntem primii - în total reprezintă 87% din energia totală din combustibili fosili, de aceea cred că această soluție este bună", spune Đukić.

În octombrie 2023, Comitetul Academic pentru Energie al Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU) a organizat întâlnirea științifică „Hidroenergia Regiunii Sud-Est Europene”, la care, printre altele, s-a ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să acorde prioritate construirii hidrocentralei reversibile Bistrica.

Hidrocentrala Bistrica a început să funcționeze înainte de 1960 pe râul Lim, lângă Priboj, în sud-vestul Serbiei.

Đorđević: 'Đerdap 3' bi uništio ekosistem nacionalnog parka

Șase decenii mai târziu, ministrul Energiei a anunțat că Serbia, în cooperare cu Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA), va începe construcția CHE reversibilă Bistrica în 2025 și că proiectul va costa „mai mult de un miliard de euro”.

Capacitatea sa, așa cum au anunțat autoritățile, va fi de 630 de megawați și ar trebui să înceapă să funcționeze în 2031.

Pe de altă parte, este planificat ca Porțile de Fier III să fie construită în trei faze, iar puterea totală pentru toate trei ar fi de 2.400 de megawați.

„Capacitățile planificate ale hidrocentralei reversibile Porțile de Fier III depășesc cu mult nevoile Serbiei, în timp ce prețul specific este semnificativ mai puțin favorabil decât în cazul centralei de la Bistrica”, se precizează în concluziile transmise de Comitetul pentru energie al Academiei Sârbe de Științe către Guvernul Serbiei, Ministerul Minelor și Energiei, Ministerul pentru protecția mediului și Ministerul Științei.

Petar Đukić consideră că proiectul Bistrica este bun, dar că nu poate înlocui Porțile de Fier III din punct de vedere al potențialului.

„Cu mare prudență și cu un calcul valid al tuturor daunelor și beneficiilor externe – și cu siguranță vor fi pagube externe mari – aceasta este o opțiune foarte bună de a gestiona sistemul electric, care este unul dintre cele vitale pentru întreaga economie și societate, ", spune Đukić.

Legea interzice construirea de clădiri

Dragana Đorđević, consilier științific la Institutul de Chimie, Tehnologie și Metalurgie, subliniază tocmai potențialele daune pe care Porțile de Fier III le-ar putea avea asupra mediului din parcul național cu același nume.

Colectarea gunoiului la hidrocentrala Porțile de Fier I de lângă Kladovo, 24 iulie 2013.

Potențialul tehnic utilizabil al cursurilor de apă din Serbia este de aproximativ 19 terawați oră (tWh) pe an, iar astăzi se folosesc doar 10,2 tWh pe an, dintre care 6,6 tWh la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, conform datelor Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU).

Croația, Bosnia și Herțegovina și Slovenia au fiecare câte o centrală hidroelectrică reversibilă, în timp ce Macedonia de Nord și Kosovo au anunțat construcția.

Articol realizat cu sprijinul Radio Europa Liberă România

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.