Liderul prorus de la Chișinău, Igor Dodon, președintele celui mai mare partid de opoziție din Moldova și fost președinte al țării, nu și-a anunțat candidatura la viitoarele alegeri prezidențiale din octombrie, din Republica Moldova, dar spune că nu va recunoaște rezultatele dacă Maia Sandu va ieși învingătoare.
Într-un interviu amplu acordat în limba rusă pentru Current Time la Bratislava săptămâna trecută, Dodon a învinuit „toate părțile” pentru războiul din Ucraina și a spus despre afirmațiile teritoriale ale Moscovei că doar „rezultatele discuțiilor de pace vor face clar unde se va opri războiul, atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina”.
El a acuzat-o pe Maia Sandu și actualul guvern al R.Moldova de „încălcarea” statutului neutru al Republicii Moldova și a sugerat că, dacă ar fi la putere, ar opri orice canal pentru furnizarea de arme către Ucraina.
Dodon, în vârstă de 49 de ani, a reluat amenințarea făcută și în timpul unei vizite în Rusia, că nu va recunoaște rezultatele prezidențialelor din octombrie dacă Sandu iese învingătoare la alegerile prezidențiale din țara de 3,5 milioane de locuitori fără ieșire la mare.
„Dacă vedem că există falsificare și o înregistrăm, bineînțeles, vom lua niște decizii în acest sens”, a spus Dodon pentru Current Time. „Și dacă va duce la faptul că alegerile nu vor fi recunoscute sau vor duce la alte consecințe, vom vedea. Este prea devreme să vorbim despre asta acum”.
Cu două luni înainte de a începe înregistrarea oficială a candidaților pentru votul din 20 octombrie, sondajele arată că Sandu are un sprijin de 30 până la 35 la sută, comparativ cu 16 cât ar obține Dodon, făcându-l cel mai apropiat concurent potențial al ei dintre toți candidații probabili.
Fost prim-ministru și fondator al partidului liberal Acțiune și Solidaritate, Sandu, în vârstă de 52 de ani, s-a angajat să accelereze reformele pro-UE și să reducă corupția.
Sandu a susținut cu îndârjire Kievul și a urmărit independența energetică față de Rusia și o mai bună integrare cu Occidentul, pe fondul consecințelor tot mai mari ale invaziei rusești în Ucraina asupra politicii, securității și economiei Moldovei.
Sandu a cerut în repetate rânduri încetarea prezenței trupelor rusești din regiunea separatistă Transnistria la un depozit de arme din epoca sovietică.
Candidată la integrarea în Uniunea Europeană, R. Moldova, unul dintre cele mai sărace state din Europa, a atins o etapă importantă în această săptămână, când blocul a lansat oficial, pe 25 iunie, ceea ce se așteaptă să fie ani de negocieri de aderare cu Chișinăul, alături de Kiev.
În interviul său acordat Current Time, Dodon, care conduce Partidul Socialiștilor (PSRM), a acuzat-o pe Sandu că și-a exagerat menirea și că a înstrăinat un segment semnificativ de alegători din stânga politică.
Your browser doesn’t support HTML5
Former Moldovan President Challenged Over Pro-Russian Stance
„Maia Sandu are caracteristici care o fac, după părerea mea, un dictator mai serios decât alții despre care credeți că sunt dictatori sau ei îi numesc așa”, a spus Dodon.
El a acuzat-o pe Sandu că se bazează prea mult pe Occident și pe diaspora pentru sprijin, referindu-se la Statele Unite și conducerea UE.
„Am vorbit deschis despre asta”, a spus Dodon, „fără ajutorul acestor doi jucători geopolitici, Maia Sandu nu ar fi câștigat și nu ar fi deținut puterea până acum”.
Există aproximativ 1,5 milioane de cetățeni moldoveni în străinătate, jumătate de milion în Rusia, iar restul în Occident. Moldova are în total circa 3 milioane de alegători înregistrați.
Dodon a susținut că votul prin corespondență și alte schimbări din perioada premergătoare votului au semnalat că Sandu și „însoțitorii ei occidentali” nu au încredere și sunt „în agonie”.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în aprilie votul prin corespondență în străinătate într-un amendament criticat de majoritatea opoziției, deși este limitat la țările democratice cu care Chișinăul are relații diplomatice și care nu sunt implicate în conflicte militare.
Dodon a susținut în repetate rânduri îmbunătățirea legăturilor cu ceea ce el descrie drept aliați tradiționali China și Rusia, inclusiv restabilirea a ceea ce a descris de mult timp ca „parteneriat strategic” cu Moscova.
El a spus că războiul din Ucraina a fost „o tragedie pentru poporul ucrainean [și] pentru poporul rus”. A fost o tragedie și pentru moldoveni, a spus el, „pentru că pentru noi, atât ucrainenii, cât și rușii sunt frați”.
Dodon a numit Moldova o „țară neutră din punct de vedere militar”, adăugând: „Noi condamnăm războiul. Credem că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil prin negocieri”.
Întrebat cine a început războiul în Ucraina, Dodon a citat tulburările Euromaidan, în urma cărora a fost destituit președintele prorus al Ucrainei în 2014, dar nu a menționat ocuparea ilegală a Crimeei de către Rusia și sprijinul pentru separatiștii ucraineni. „Cred că toate părțile sunt de vină pentru asta”, a spus el.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, la Kiev, pe 27 iunie 2022.
„Din păcate, am ajuns într-o situație în care sute de mii de bărbați, femei, copii, așa cum ați spus, sunt uciși - atât pe o parte, cât și pe cealaltă parte - așa că politicienii responsabili trebuie să o oprească", a spus el. „Mâine, poimâine se vor așeza [la discuții] partea ucraineană și cea rusă”.
Întrebat dacă va împiedica aliații Ucrainei să furnizeze Kievului arme pentru a se apăra, Dodon a spus: „Aș acționa conform statutului constituțional al Republicii Moldova, care prevede clar că suntem un stat neutru, iar un stat neutru nu ar trebui să intervină în acest lucru."
Sandu „va avea un răspuns pentru aceasta în viitor”, a adăugat el.
Articolul 11 din Constituția Republicii Moldova din 1994 proclamă „neutralitatea permanentă” a țării și exclude „staționarea oricăror trupe militare străine pe teritoriul său”.
În ciuda apelurilor repetate din partea lui Sandu și ale altor înalți oficiali, Rusia a menținut sute de trupe într-un fost depozit de arme din Transnistria, a cărui conducere separatistă menține legături strânse cu Moscova.
Dodon a spus că nu mai sunt decât „opinii pro-occidentale la televiziunea [moldovenească]”, dar că „Rusia are mai multe oportunități decât Occidentul” de a influența alegerile.
„Desigur”, a adăugat el, „ar fi bine să fim lăsați în pace, atât de Rusia, cât și de Occident, ca să putem decide singuri”. El a promis că va „restabili relațiile normale” cu Putin și Rusia „în ciuda a ceea ce se întâmplă în Ucraina”.
Transnistria este o fâșie de pământ vorbitoare de limbă rusă care a fost controlată de separatiștii proruși de la războiul din 1992.
Regiunea autonomă Găgăuzia este populată în mare parte de etnicii găgăuzi turci care vorbesc rusă și au adoptat creștinismul ortodox rus.
Dodon a refuzat să spună dacă intenționează să candideze la președinție, dar a adăugat: „Este clar că, conform tuturor sondajelor, ar putea fi Dodon pentru că asta arată sondajele, aceasta ar fi cea mai bună opțiune pentru socialiști."
Dodon a spus că dacă în următoarele două săptămâni nu apare niciun alt „candidat apolitic, apolitic” cu sprijin suficient, socialiștii săi „își vor desemna candidatul din cadrul conducerii partidului”.
Perioada de o lună de înregistrare pentru candidații la președinție începe pe 20 august.
Îți mai recomandăm Moldova și Ucraina încep negocierile de aderare. Drumul e însă lung