PSD cere Guvernului să reușească ce n-a reușit niciun executiv în ultimul deceniu: recuperarea datoriilor istorice ale firmelor de stat

În octombrie 2025, ministerul de Finanțe a publicat lista celor mai mari companii publice cu datorii la bugetul de stat. În acel moment, totalul restanțelor la bugetul asigurărilor sociale era de 4,6 miliarde de lei – 3,2 miliarde dintre ei proveneau din datoriile a doar zece companii.

La sfârșitul lui decembrie 2025, statul reușise să recupereze doar 76 de milioane de lei din datoriile totale, de peste 570 de milioane, ale uneia dintre companii – e vorba despre Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. În cazul altora, suma restantă s-a majorat.

Trâgând linie în cazul celor zece companii, între octombrie și decembrie 2025 statul e pe plus cu 50 de milioane de lei.

Partidul Social Democrat (PSD) mizează, însă, pe recuperarea în acest exercițiu bugetar a 1,3 miliarde de lei, bani pe care să-i aducă la buget.

„Totalul contribuţiilor sociale restante ale agenţilor economici este 3,7 miliarde lei, credem că o ţintă de recuperare de 1,3 miliarde lei este absolut obligatorie, fiindcă aceste restanţe la buget înseamnă bani opriţi din salariu de la angajaţi pentru CAS, dar neviraţi la stat”, susțin social-democrații.

„Sursa indicată în amendamente nu reprezintă o sursă de finanțare certă sau credibilă”, spune pentru Europa Liberă Alexandru Nazare ministerul Finanțelor.

Europa Liberă l-a întrebat pe fostul ministru de Finanțe din partea PSD, Adrian Câciu, ce sumă a reușit să recupereze din aceste datorii în cele 19 luni cât a durat mandatul său. Nu am primit, încă, răspuns.

Care sunt cele zece firme cu cele mai mari datorii la bugetul de asigurări sociale

Primele zece firme cu cele mai mari datorii la bugetul asigurărilor sociale sunt companii de stat.

Conform situației prezentate în octombrie 2025, clasamentul era condus de Societatea pentru Închiderea Minelor – cu peste 820 de milioane de lei, adică peste 18% din suma restanțelor. Urma CFR Marfă, cu peste 576 de milioane de lei, adică 13% din total.

Europa Liberă a analizat cum au evoluat datoriile acestor 10 companii între 31 octombrie și 31 decembrie, pe baza datelor publicate de ANAF.

CFR Marfă nu moare, se transformă

CFR Marfă este pe locul doi în clasamentul firmelor cu capital de stat cu cele mai mari datorii la bugetul statului.

Mai mult, statul român are obligația de a recupera și un ajutor de stat de 2,6 miliarde de lei, declarat ilegal prin Decizia Comisiei Europene din 24.02.2020.

La constituirea Carpatica Feroviar, o parte din activele CFR Marfă au ajuns la Carpatica Feroviar. Cum?

Prin cumpărare. Adică statul român, cel care capitalizează Carpatica Feroviară, plătește pentru ceea ce cumpără de la CFR Marfă cu bani de la buget, bani care se întorc la buget în contul datoriilor pe care cea din urmă le are.

„Carpatica Feroviar Romănia a fost capitalizată cu suma de 1.751.489.878 lei, în temeiul Legii bugetului de stat pe anul 2025, pentru următoarele achiziții directe deja efectuate:

• 6.450 de vagoane și 200 de locomotive;
• 2 secții necesare desfășurării activităților de reparații locomotive și vagoane (clădiri și terenuri).

Suma pentru capitalizare a fost obținută în urma realizării unui plan de afaceri, acesta fiind comunicat Comisiei Europene și suma fiind alocată companiei în bugetul anului 2025”, a transmis Ministerul Transporturilor, la solicitarea Europa Liberă.

Îți mai recomandăm 249 de firme de stat, somate de Fisc să-și achite datoriile de 9,5 miliarde de lei. CFR Marfă dispare – ultimul tren va merge în decembrie

Ce se întâmplă cu firmele de stat cu datorii

La nici o lună de la numirea sa ca vicepremier în Guvernul Bolojan, Oana Gheorghiu anunța că începe reforma companiilor de stat.

„Avem 27 companii care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a spus premierul Ilie Bolojan pe 21 noiembrie.

Vicepremierul Oana Gheorghiu spunea, la câteva zile după premier, că primele măsuri vor viza zece companii.

„Urmează să fie selectate în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi și Energie”, a explicat Oana Gheorghiu.

Pe lista publicată în decembrie 2025 erau 17 companii de stat, inclusiv CFR Marfă.

Îți mai recomandăm Lista celor 17 companii de stat care intră în procesul de reformă. CNR9, comitetul care coordonează reforma, condus de Oana Gheorghiu

În martie 2026, „reforma companiilor de stat a trecut de faza de analiză și a intrat în etapa de decizie”, a transmis vicepremierul Oana Gheorghiu, la solicitarea Europa Liberă.

„În acest moment, Comitetul pentru Reformă (CNR) lucrează la un document consolidat, bazat pe propunerile ministerelor și validate de AMEPIP, care va fi înaintat Guvernului sub formă de memorandum, pentru decizii finale”, mai spune aceasta.

Reforma are două componente care avansează în paralel: guvernanța și măsurile operaționale, declară Oana Gheorghiu.

„Pe componenta de guvernanță, procesul de eliminare a interimatelor este în derulare, prin lansarea procedurilor de selecție pentru consiliile de administrație și management. Obiectivul este înlocuirea unui model bazat pe interimate cu unul bazat pe responsabilitate și performanță, pentru că fără management stabil nu poate exista reformă reală”, adaugă aceasta.

Vicepremierul ne-a mai transmis că, printre măsurile concrete care sunt în implementare, se numără:

• procese de reorganizare și fuziune;
• proceduri de intrare în faliment pentru companii cu pierderi structurale;
• procese de lichidare sau radiere pentru societăți fără activitate sau fără viabilitate economică.

„Acestea nu mai sunt analize, ci măsuri operaționale care au început deja să fie implementate”, declară Oana Gheorghiu.

„Este important de înțeles că reforma nu înseamnă o «listă» publicată într-un moment arbitrar, ci un proces care se finalizează prin decizii asumate de Guvern”.

În ceea ce privește discuția despre recuperarea unor sume la buget, Oana Gheorghiu spune că „aceasta este o măsură punctuală.”

„Reforma companiilor de stat are un obiectiv diferit: nu doar să aducă bani pe termen scurt, ci să oprească pierderile structurale și să pună aceste companii pe baze economice sănătoase”.

Îți mai recomandăm Una din trei companii ale Ministerului Economiei, în insolvență sau faliment. Datoriile lor către ANAF: 300 milioane de lei

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.