Analiză | Putin, probleme psihice sau calcul cu sânge rece?

După invadarea Ucrainei și amenințarea cu armele nucleare, tot mai mulți oficiali susțin că Putin „s-a schimbat”, a devenit „irațional”, este „instabil” și vorbește ore în șir despre aceleași „obsesii” conspiraționiste prin care încearcă să rescrie istoria într-un mod „delirant”.

Cetățenii se întreabă mai simplu: e Putin nebun sau nu? Internetul abundă de cuvinte grele: de la „dement”, „scelerat” și „dus cu capul”. Alții susțin că este calculat, cu sânge rece și lipsit de orice empatie.

Sănătatea mintală a celui care a invadat Ucraina și a pus forțele nucleare în alertă maximă, care amenință statele NATO cu războiul dacă trimit avioane în Ucraina, oganizează o no-fly zone sau sunt, pur și simplu, „neprietenoase”, a devenit o preocupare a serviciilor secrete americane, a lumii libere în general. Despre acest lucru se vorbește în termeni mai mult sau mai puțin diplomatici.

Rapoartele FBI

De când a decis invadarea Ucrainei, înalți oficiali americani au cerut agențiilor de informații să adune orice date noi despre modul în care a fost influențată mentalitatea lui Putin de răspunsul neașteptat de unificat și dur din partea NATO, a vecinilor și aliaților europeni.

Comunitatea de informații americană a petrecut deja zeci de ani descifrându-l pe fostul ofițer KGB, care a condus efectiv Rusia din 1999, dar, deși Statele Unite au cunoștințe instituționale bune despre el, au o perspectivă insuficientă asupra luării deciziilor de zi cu zi. Kremlinul rămâne ceea ce oficialii serviciilor de informații numesc o „țintă dură” - incredibil de greu de pătruns prin spionajul traditional, scrie CNN într-o analiză despre Vladimir Putin.

Rapoartele cu informații brute despre ce se întâmplă la Kremlin au început să curgă după invazie, iar un astfel de raport care a circulat în presă, citat de CNN, care a obținut o copie, vorbește despre faptul că în ultimele zile comportamentul lui Putin a devenit „foarte îngrijorător și imprevizibil”.

O sursă a FBI aflată în spatele raportului a relatat că Putin „și-a exprimat furia extremă” față de sancțiunile occidentale și „a simțit că sancțiunile au escaladat situația mai repede decât se aștepta și dincolo de ceea ce a considerat a fi potrivit”.

Pe de altă parte, există o mare precauție în legătură cu aceste surse, după cum avertizează chiar raportul FBI: „s-ar putea să fi furnizat informații pentru a influența” luarea deciziilor în SUA. Cu alte cuvinte, ar putea să fie o operațiune de informare menită să manipuleze Statele Unite.

Terenul este, deci, extrem de fluid, iar intențiile lui Putin și starea sănătății sale mintale sunt greu de descifrat. Motiv pentru care îngrijorările sunt la cote extrem de ridicate.

No comment | Un copil din Ucraina plânge după ce trece granița în Polonia

Liderii lumii: „schimbat, instabil, delirant”

Primele mari semne de întrebare în acest sens au fost discursurile liderului de la Kremlin, începând cu cel din 24 februarie când a anunțat invadarea Ucrainei, cel de după Consiliul de Securitate Rus (3 februarie) și terminând cu întâlnirea cu stewardesele. În toate a negat dreptul la existență a statului urainean, a deplâns destrămarea URSS, a rescris istoria și a vorbit despre „denazificare” și cum ucrainenii își bombardează propriile orașe. A șocat întregul Occident prin abundența teoriilor conspirației.

Subiectele revin însă obsesiv. Chiar și în discuțiile private cu liderii europeni nu vorbește decât despre asta. Ore întregi. Cel puțin așa susțin surse din anturajul președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a întâlnit personal cu Putin și a discutat telefonic de câteva ori cu el.

„Putin de azi e foarte diferit de cel de acum trei ani când s-au întâlnit în sudul Franței (…) I-a oferit cinci ore de revizionism istoric. Așa continuă ore în șir rescriind istoria din 1997 încoace. Te îneacă în aceste monologuri lungi”, a spus sursa citată de Reuters.

Condoleezza Rice, consilieră pentru Securitate a fostului președinte George W. Bush și secretar de stat, a spus la Fox News că, în trecut, a întâlnit un Putin „rece și calculat”, dar acum a văzut „un Putin diferit” care „pare instabil” și are „o interpretare delirantă a istoriei”.

Dacă unele comportamente sunt socotite bizare, altele sunt descrise ca iraționale. Bizară a fost masa imensă care i-a despărțit pe Putin și Macron la întâlnirea dinaintea invaziei, pusă pe seama izolării lui Putin din timpul Covid-ului și a refuzului lui Macron de a-și face un test rusesc la Kremlin. Dar aceeași distanță impresionantă a pus Putin între el și generalii săi atunci când a ordonat punerea forțelor nucleare în alertă maximă. Aici explicațiile au fost mai greu de găsit.

Întîlnirea dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron la Moscova, 7 februarie 2022.

Mai direct, premierul britanic Boris Johnson l-a etichetat pe Putin drept un „actor irațional” și a avertizat că „trebuie să acceptăm în acest moment că Vladimir Putin gândește probabil ilogic și nu vede dezastrul care urmează”, potrivit Reuters.

Generalul în retragere H.R. McMaster, consilier pentru securitate națională al fostului președinte Donald Trump, susține că Putin este irational și „toată lumea din jurul lui îi spune ce vrea să audă. Trăiește într-o bulă.”

Cea mai dură apreciere la adresa lui Putin aparține senatorului Marco Rubio, vicepreședintele Comisiei de Informații din Senatul american: „Pare să aibă unele probleme de sănătate neuro/fiziologică”.

Putin a fost „întotdeauna un ucigaș, dar problema lui acum este diferită și semnificativă”, a continuat Rubio pe Twitter.

Ce spun psihiatrii. De la „narcisism malign” la „sindromul Gopnik”

Potrivit lui psihiatrului Gabriel Diaconu, în momentul de față majoritatea specialiștilor în profiling, psihiatrie, analiză caracterială acceptă că Vladimir Putin suferă de ceea ce în literatura de specialitate se numește „narcisism malign”. Ce este acestă boală și cât de periculoasă este ea în actualul context, explică pentru Europa Liberă Gabriel Diaconu.

„Narcisiștii maligni sunt o specie particulară de psihopați prin aceea că au în nucleul lor o grandiozitate ieșită din comun, dublată fără doar și poate de anumite calități și abilități. Dar noi îi spunem malignă pentru că, spre deosebire de alte forme de narcisism, este împletită cu o formă de psihopatie sângeroasă. Cu alte cuvinte, comportamentul narcisist malign îl întâlnim la unii dictatori, la criminalii în serie, în interiorul trupelor militare la orice nivel. Natura malignă a narcisistului cere mereu sânge. Oamenii aceștia experimentează bucurie la suferința fizică a altora”, spune pentru psihiatrul Gabriel Diaconu pentru Europa Liberă.

Gabriel Diaconu s-a documentat și a citit mult despre copilăria și viața liderului de la Kremlin, motiv pentru care afirmă că „Vladimir a fost un copil plăpând, iar informațiile care au ieșit la suprafață despre copilăria lui îl arată cu abilități școlare mediocre, dar cu un temperament aparte - în situații în care era frustat, și sunt surse biografice convergente, nu își stăpânea ieșirile comportamentale, făcea crize clasice, așa le numim în psihiatrie, deși nu orice copil care face crize de isterie devine narcisist malign, dar acești copii au tulburări de conduită.

Și-a dorit foarte mult să intre în servicile secrete, la vârsta adultă nu a performat foarte mult, perioada de la Dresda arată un tip stângaci, închis, fosta sa soție Ludmila îl descrie ca pe un schizoid stângaci în ce privește relațiile cu femeile”, explică psihiatrul pentru Europa Liberă.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o „operațiune militară” în Ucraina și a cerut soldaților ucraineni să depună armele, sfidând indignarea occidentală și apelurile globale de a nu declanșa un război. 24 februarie 2022

Într-un interviu pentru visegradinsight, Roman Kechur, medic psihiatru în Lviv, Ucraina și președinte al Confederației Ucrainene de Psihoterapii Psihanalitice, care l-a studiat vreme îndelungată pe Vladimir Putin, spune că Occidentul a ajuns, în sfârșit, să înțeleagă că „Putin este rău”. Aceasta după ce ani de zile „ni s-a spus că trebuie să-l înțelegem pe el și insultele lui, că trebuie să înțelegem complexele psihologice”.

Abia acum se înțelege că Putin nu este supus logicii raționale. Din punctul de vedere al lui Roman Kechur, Putin funcționează după ceea ce se poate numi metaforic „Sf. Petersburg Gopnik”.

„Gopnik este un om care nu are încredere în nimeni. Dragostea nu-i este disponibilă. Este incapabil de atașament, de relații pe termen lung. El nu este capabil să înțeleagă unicitatea altuia și să-l iubească pe celălalt în întregime. Acesta este un dezavantaj de bază. Ce rezultă din asta? El este ghidat de emoții. Principalele sale afecțiuni sunt invidia, furia și frica. Încercați să vă imaginați. El nu poate iubi pe nimeni, ci este capabil doar de invidie, furie și frică. Simte o emoție maniacală când a 'depășit pe toată lumea'. Trăiește cu un gol interior complet. Din această cauză, scopul principal al vieții lui este să controleze alți oameni. Pentru a-i controla pe ceilalți, el folosește manipularea. Tot ceea ce spune el are ca scop un singur obiectiv – controlul”.

Al doilea palier este cel al fricii, explică Kechur. „Neîncredere și frică absolută. Are nevoie de bombe, rachete și servicii speciale pentru a se proteja - un băiat mic, nefericit, jignit, un băiat neglijat”.

Dar, precizează Roman Kechur, cea mai simplă scuză pentru mulți este „boala lui Putin”, în acest fel nimeni nu este vinovat.

„Totul era bine, dar brusc s-a îmbolnăvit și totul a mers prost”. Elitele occidentale „l-au crezut, dar el a înnebunit. Și de aceea nimeni nu este de vină, 'doar Putin însuși' și asta pentru că este 'bolnav'”.

Tot mai mulți refugiați fug din calea atacului rusesc

Istoria unor crime

Dacă în privința potențialei boli a lui Vladimir Putin există opinii împărțite, asupra faptelor lui Putin este consens. Ele sunt, așa cum cum a spus și senatorul american Marco Rubio, cele ale unui „ucigaș”. Dar unul rațional, cinic și care își calculează cu atenție pașii pentru a-și atinge scopul.

Iar istoria ascensiunii de la un cvasinecunoscut ofițer KGB la dictatorul care a invadat Ucraina arată că scopul chiar a scuzat toate mijloacele, mai ales cele violente. Arată lipsa de prețuire pentru viața oamenilor.

La scurt timp după ce, în 1999, Boris Elțîn îl numește, spre surprinderea aparatului de stat, pe Putin prim-ministru, au loc o serie de atentate bizare la Moscova și în alte două orașe, în urma cărora mor circa 300 de oameni și alți 1.000 sunt răniți. Puse pe seama teroriștilor ceceni, atentatele nu sunt investigate, iar Putin ajunge peste noapte vedetă politică. După demisia lui Elțîn din funcția de președinte (31 decembrie 1999) este ales, în 2000, președinte, cu 53% din primul tur.