Ce urmează pentru Putin după „rebeliunea” lui Prigojin

Deocamdată nu se poate trage linie straniului episod, multe întrebări rămân fără răspuns și detalii importante lipsesc din puzzle. ”Nu am asistat încă la ultimul act”, a spus secretarul american de stat Antony Blinken.

Într-adevăr, cortina pare să nu se fi lăsat: Evgheni Prigojin ar fi obținut de la Aleksandr Lukașenko, în cadrul acelui acord despre care nu se știu prea multe, permisiunea ca mercenarii Wagner să stea în Belarus. Dar mișcă oare Lukașenko ceva fără acordul lui Putin? Puțin probabil. A reieșit asta și din discuția pe care a avut-o cu președintele rus, pornit să-l „măcelărească” pe șeful mercenarilor, potrivit Sky News.

Putin spune că dușmanii Rusiei vor să vadă țara „sufocată în conflicte civile sângeroase”

Vladimir Putin părea supărat luni seara, când a ieșit într-o declarație de presă ca să anunțe că mercenarii Wagner au trei posibilități: să se mute în Belarus, să semneze un contract cu Ministerul Apărării sau se întoarcă la familiile lor, dacă doresc. Asta nu înseamnă că cei care au pus la cale „ trădarea” nu vor fi pedepsiți, a avertizat Putin, care nu a pronunțat însă numele lui Prigojin.

Încercând să-și afirme autoritatea zdruncinată, Putin a declarat că a dat personal ordin „să se evite vărsarea de sânge”.

„Încă de la începutul evenimentelor s-au luat măsuri, la instrucțiunile mele directe, pentru a evita o mare vărsare de sânge”, a spus el.

A doua zi, marți, Putin i-a lăudat pe membrii forțelor militare și de securitate ale Rusiei pentru „unitatea și patriotismul” de care au dat dovadă. O laudă cu miez.

Tăcerea serviciilor de informații

Experții și analiștii occidentali se întreabă cum de serviciile de securitate, în special serviciul de informații militare GRU, aflat în legături strânse cu Wagner, nu au semnalat din vreme intențiile lui Prigojin și nu au luat măsuri preventive.

Putin însuși părea luat prin surprindere de faptul că se putea trezi cu trupele de mercenari la porțile Moscovei. În discursul de sâmbătă dimineața, l-a acuzat pe Prigojin de „trădare”, „șantaj ” și „înjunghiere în spate”. Era vizibil îngrijorat și măsurile de securitate luate la Moscova arată că a considerat pericolul real, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.

„Putin este atât de deranjat și de furios acum pentru că rebeliunea a arătat că există fisuri și vulnerabilități în sistemul de forță. S-a arătat cât de prost este sistemul, cât de prost organizat. Rebeliunea a revelat o slăbiciune, dacă cineva ar fi intrat prin această fisură sigur că putea crea pagube foarte mari regimului Putin”, explică profesorul Naumescu.

Agențiile de informații americane susțin că știau dinainte că ceva se va întâmpla, dar că au evitat să discute public despre rebeliune, de teama de a nu alimenta narațiunea lui Vladimir Putin conform căreia tulburările au fost orchestrate de Occident.

Confuzia a fost evidentă și evenimentele au arătat un eșec total al agențiilor de securitate și de informații. De fapt, un „eșec al statului în ansamblul său”, arată Keir Giles, autorul cărții „Războiul Rusiei împotriva tuturor”, într-un editorial publicat de The Guardian. A fost creat un „precedent periculos”, consideră el, pentru că arătat că faimoasa invincibilitate a lui Putin nu este de nezdruncinat.

Poate fi însă mai mult de atât, unii jucători-cheie din serviciile de securitate sau oameni din cercul restrâns din jurul lui Putin nu l-au informat și au stat în expectativă, așteptând desfășurarea evenimentelor.

Nu trebuie uitat că la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, acum un an și patru luni, serviciile de securitate i-au oferit lui Putin informații departe de realitate sau nu au îndrăznit să-i spună adevărul. De data aceasta, absența oricăror acțiuni preventive sugerează că unii jucători importanți au tăcut și au decis să urmărească evenimentele și să vadă dacă zilele președintelui sunt numerate sau nu, scrie politico.ue.

Acele prime ore în care sistemul a acționat haotic- excavatoarele săpând gropi în autostrada pe care veneau spre Moscova trupele de mercenari au făcut înconjurul presei- au arătat confuzia evidentă și incapacitatea de a răspunde la provocarea lui Prigojin și au fost umilitoare pentru Putin.

Umilitoare și înfricoșătoare, pentru că totul putea degenera într-un război civil, spune pentru Europa Liberă istoricul și specialistul în spațiul rusesc Armand Goșu.

„Putin a făcut orice pentru a evita vărsarea de sânge care putea să ducă la război civil, era un risc enorm. Nu ne dăm seama ce putea să se întâmple dacă începeau să tragă unii în alții la porțile Moscovei”, spune Armand Goșu.

Armata și serviciile secrete nu au reacționat și pentru că „nu s-a creat o masă critică în interiorul instituțiilor de forță ale Rusiei” pentru schimbarea lui Putin, consideră profesorul Valentin Naumescu.

Acuzele lui Prigojin nu au căzut pe pământ fertil

De luni de zile, Prigojin a atins o coardă sensibilă cu dezvăluirile sale atent coregrafiate din prima linie de la Bahmut, unde luptătorii săi mureau cu sutele.

Ura evidentă a șefului lui Wagner față de ministrul Apărării Serghei Shoigu, acuzat de incompetență în conducerea războiului, s-a transformat într-o luptă pentru cine avea să controleze gruparea Wagner. În joc erau sumele imense de bani deținute de Prigojin pentru Kremlin în Africa și nu numai.

Acuzele dure lansate împotriva conducerii militare, nu și a lui Putin personal, puteau avea ecou nu doar în rândul tot mai numeroșilor critici ai mersului războiului, ci și în rândul populației.

Ultima diatribă a lui Prigojin despre inutilitatea războiului în Ucraina, o conducere militară mincinoasă și incapabilă erau semințe de disidență care puteau cădea pe pământ fertil.

Dar nu a fost așa, deși pentru mulți Prigojin era curajos- niciun general rus nu a fost văzut pe linia frontului, atât de aproape de pericol.

Un calcul greșit: trădarea generalilor

Experții independenți și oficialii americani și aliați au spus că Prigojin părea să creadă că mari părți ale armatei Rusiei i se vor ralia în timp ce mercenarii săi se deplasau spre Moscova.

Prigojin și-a făcut calculul că va putea atrage de partea lui vârfuri militare. Un calcul greșit.

Generalul Serghei Surovikin, care anul trecut a fost pus la conducerea războiului Rusiei în Ucraina, a fost favoritul lui Prigojin. „Aceasta este singura persoană cu steaua generalului armatei care știe să lupte”, l-a lăudat Prigojin.

Dar în momentele cruciale din weekend, Surovikin a lansat un mesaj video în care îi spunea să se oprească și să asculte de voința” președintelui Vladimir Putin.

„Vă îndemn să vă opriți. Inamicul așteaptă doar ca situația politică internă să se înrăutățească în țara noastră”, a spus generalul Surovikin într-un mesaj postat pe Telegram.

Dar un fost oficial, citat de The New York Times, a numit acel mesaj ca fiind „un videoclip cu ostatici”. Limbajul corpului generalului Surovikin a sugerat că nu se simte confortabil să denunțe un fost aliat, unul care împărtășește punctul său de vedere despre conducerea militară rusă, a spus fostul oficial.

Dacă generalul Surovikin ar fi fost implicat în evenimentele de weekendul trecut, ar fi cel mai recent semn al luptei interne care a caracterizat conducerea militară a Rusiei de la începutul războiului lui Putin din Ucraina și ar putea semnala o fractură mai largă.

Din momentul invaziei și până acum, Vladimir Putin a schimbat de mai multe ori conducerea armatei și generalii din prima linia a frontului.

Oficialii au spus că încearcă să afle dacă generalul Serghei Surovikin, fostul comandant rus în Ucraina, a ajutat la planificarea acțiunilor domnului Prigojin weekendul trecut.

Au existat însă și alte semne de loialitate împărțită în rândurile vârfurilor armatei. Oficialii americani au mai spus că există semne că alți generali ruși ar fi susținut și încercarea lui Prigojin de a schimba conducerea Ministerului Apărării prin forță.

Un alt general rus - Vladimir Alekseyev - a făcut propriul său apel video, numind orice acțiune împotriva statului rus o „înjunghiere în spatele țării și al președintelui”, scrie The New York Times.

Dar câteva ore mai târziu, generalul a apărut într-un alt videoclip, discutând cu Prigojin în orașul rusesc Rostov-pe-Don, unde luptătorii Wagner au confiscat facilități militare.

Armata și generalii, spune profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, nu l-au urmat pe Prigojin pentru că îl disprețuiau.

„Singura care putea să genereze în acest moment o alternativă era armata, aici s-a crezut că e o breșă mai importantă, dar nu a fost finalmente. Și nu a fost din mai multe motive.

În primul rând pentru că Prigojin este un bandit, un infractor din epoca sovietică pe care foarte mulți îl disprețuiau pentru că s-a bucurat de foarte multe avantaje fiind un apropiat al lui Putin.

Armata avea motive de invidie față de grupul Wagner și Prigojin. Deci Progojin nu era cel în măsură să creeze o mișcare pentru schimbare în Rusia”, declară pentru Europa Liberă profesorul Naumescu.

Prigojin a susținut că și-a anulat marșul asupra Moscovei pentru a salva „sângele rusesc”, dar realitatea a fost că îi era capul în joc și a încercat să-și salveze grupul Wagner.

Lumea lui Prigojin este acum un loc mult mai mic și mai periculos, dar asta nu înseamnă că și-a încheiat rolul.

„Nu cred s-a încheiat repriza, că wagnerii o să stea potoliți acolo, în Belarus. Prigojin gândește în termeni de crimă organizată, nu în termeni politici”, spune pentru Europa Liberă istoricul Armand Goșu.

Prigojin și mercenarii săi îngrijorează

Prezența mercenarilor Wagner în Belarus stârnește îngrijoarea tărilor NATO din Europa de Est, care au avertizat că s-ar putea crea o instabilitate regională și mai mare.

„Dacă Wagner își desfășoară ucigașii în serie în Belarus, toate țările vecine se confruntă cu un pericol și mai mare de instabilitate”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda, după o întâlnire la Haga cu Stoltenberg și lideri guvernamentali din alți șase aliați NATO, potrivit Reuters.

"Acest lucru este cu adevărat grav și foarte îngrijorător și trebuie să luăm decizii foarte puternice. Este nevoie de un răspuns foarte, foarte dur din partea NATO", a adăugat președintele polonez Andrzej Duda.

Ce urmează pentru Putin

În primele momente după încheierea rebeliunii lui Prigojin, Putin a încercat să proiecteze un mesaj de unitate și stabilitate.

Un mesaj de forță prin care să dea semnalul că este în control și că întreaga operațiune s-a desfășurat sub comanda lui.

Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple, a fost o criză majoră care a aratat mari slăbiciuni ale sistemului și, mai ales, a pus sub semnul întrebării chiar scopul războiului, întreaga ideologie prin care Putin și-a motivat invazia.

În plus, nu a fost văzută niciun fel de solidaritate cu regimul Putin, nicio manifestare de sprijin, așa cum, de exemplu, s-a întâmplat în timpul tentativei de lovitură militară din 2016 din Turcia.

Putin ar putea fi nevoit să facă schimbări la nivelul conducerii militare, poate chiar să se debaraseze de cei doi loiali ai săi, ministrul apărării, Serghei Șoigu și generalul Valery Gerasimov, șeful Statului Major.

Rusia | Rebeliunea Wagner a durat o zi. Ce s-a întâmplat în Voronej și Rostov pe Don