Președintele Vladimir Putin a schimbat de mai multe ori comandanții războiului din Ucraina sau pe generalii diverselor armate. Ultima mișcare este aducerea generalului Serghei Surovikin la comanda forțelor de apărare aeriană.
Surovikin, supranumit „generalul Armaghedon” din cauza brutalității sale, a fost înlocuit în ianuarie de la comanda campaniei din Ucraina cu Valeri Gherasimov, șeful Marelui Stat Major.
Actuala schimbare- trecerea sistemului de apărare aeriană din subordinea Forțelor terestre în cea a Forțelor aeriene și spațiale, cu Surovikin la butoane- are loc pe fondul unei serii de explozii în spatele liniei frontului, inclusiv în Mariupol, oraș care a fost cucerit în primăvară, potrivit The Moscow Times.
Mariupol-ul a fost lovit de cel puțin 14 ori în ultima săptămână, fiind lovite depozite de muniții din apropierea aerodromului, depozite de combustibil, precum și o bază militară amenajată la o uzină siderurgică.
Loviturile au îngrijorat armata rusă, convinsă că Mariupol se află în afara razei de acțiune a forțelor armate ucrainene.
Dar aducerea lui Surovikin poate fi pusă și în contextul ofensivei pe care Rusia a început-o deja în Ucraina și care, potrivit experților militari occidentali, s-ar putea concentra mai mult pe forțele aeriene, puțin folosite după prima etapă a invaziei, cea de cucerire a Kievului, care s-a dovedit un fiasco cu pierderi majore de avioane de luptă.
Generalul Serghei Surovikin a fost adus la comanda operațiunilor de pe front în 11 octombrie, când acestea intraseră într-un punct mort, cu pierderi semnificative a unor poziții și obiective pe fondul contraofensivei ucrainene.
Venirea acestuia a adus o vizibilă schimbare de strategie: sub comanda lui Surovikin forțele rusești au efectuat lovituri cu rachete împotriva infrastructurii energetice ucrainene, s-au retras de pe malul de vest al Niprului și au abandonat Hersonul, singurul centru regional capturat de la începutul invaziei.
Ministrul Apărării Serghei Șoigu l-a înlocuit pe Gherasimov, reproșându-i distrugerea parțială a podului Kerci, care leagă Rusia de Crimeea. Alți doi comandanți de rang înalt au fost demiși atunci.
Dar lista generalilor demiși sau retrogradați este mai lungă în acest an de război.
În 17 februarie, generalul Andrei Mordvicev a fost numit șef al armatei ruse în locul generalului Alexander Lapin, care fusese numit șef al statului major al forțelor terestre ale Rusiei pe 10 ianuarie.
Mordvișev a fost până atunci comandant al armatei a 8-a din districtul militar de sud al Rusiei și a condus trupele în timpul ofensivei de anul trecut din orașul-port ucrainean Mariupol.
În septembrie, în contextual mobilizării, generalul Dmitri Bulgakov a fost demis din funcția de vicepriministru al Apărării- era însărcinat cu logistica- și înlocuit cu general-colonelul Mihail Mizinţev, care conducea Centrul de Control al Apărării Naţionale ruse.
În aprilie, generalul Aleksandr Dvornikov a primit comanda armatei, dar a rezistat până în iunie, când a fost înlocuit de generalul Ghennadi Jidko, care la rândul său a stat în post doar câteva luni.
Dar poate cea mai mare epurare a avut loc în martie anul trecut, după eșecul primei campanii a invaziei în Ucraina. Atunci au fost înlocuiți opt generali într-un timp foarte scurt, la pachet cu alți ofiteri de rang superior din Armată sau din FSB, serviciul secret rusesc, urmașul KGB-ului.
Acestor dese schimbări li se asociază și morți suspecte, fie în rândul oligarhilor, dar și al generalilor.
Nu mai departe acum zece zile, Vladimir Makarov, un fost general al poliției ruse, responsabil de suprimarea protestelor apărute în țară, a fost găsit mort în urma unui aparent suicid după ce a fost demis din funcție de către președintele Vladimir Putin.
