Putin sprijină Belarusul cu 1,5 miliarde de dolari și avertizează asupra „interferenței externe”

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său belarus, Alexandr Lukașenka

Președintele Vladimir Putin și omologul său belarus au căzut de acord asupra unui împrumut de 1,5 miliarde de dolari pe care Rusia să-l acorde Belarusului, deși liderul rus a declarat că poporul belarus ar trebui să rezolve criza fără ingerințe străine.

Putin, în comentariile difuzate luni de televiziuni de la discuțiile din stațiunea rusă Soci, de la Marea Neagră, a spus că propunerea lui Lukașenka de a face o reformă constituțională este logică și oportună.

Întâlnirea a fost prima dintre Lukașenka și Putin de când în Belarus a izbucnit un val de demonstrații prin care se cere demisia lui Lukașenka în urma realegerii sale la scrutinul din 9 august.

De când Lukașenka, aflat la putere din 1994, a fost reales președinte, în Belarus au loc demonstrații zilnice.

Lukașenka a pus protestele pe seama intervenției străine, iar mii de persoane au fost reținute și bătute de poliție, într-o represiune brutală a forțelor de ordine, condamnată deopotrivă de Statele Unite și de Uniunea Europeană.

Pe lângă anunțarea împrumutului, despre care Putin spune că are acordul premierului rus Mihail Mișustin, după vizita sa recentă la Minsk, liderul rus a semnalat și sprijinul militar pentru Lukașenka, spunând că va continua cooperarea între cele două țări în domeniul apărării.

Luni, parașutiști ruși au început exerciții comune cu forțele belaruse iar Putin a promis asistență militară în cadrul unui pact militar bilateral între cele două țări.


Putin a susținut, de asemenea, planurile de reformă constituțională pe care Lukașenka le anunțase anterior și pe care opoziția belarusă le respinge ca pe o stratagemă a liderului belarus de a se agăța de putere, după ce l-a acuzat de fraudarea alegerilor.

Putin a mai spus că depinde de beloruși să rezolve singuri criza.

La rândul său, Lukașenka a spus că Belarusul ar trebui să mențină legături strânse cu „fratele mai mare”, Rusia, în special în domeniul cooperării economice.

„Economia este baza pentru orice și ne-am ținut mereu de acest punct de vedere, credeți-mă. Și aceste evoluții au demonstrat că ar trebui să rămânem mai aproape de fratele nostru mai mare și să cooperăm în toate problemele, inclusiv în cele economice", a spus el la discuțiile de la Soci.

Întâlnirea dintre cei doi lideri urmează are loc după al cincilea weekend consecutiv de mari proteste din Minsk și din alte orașe din fosta republică sovietică.

Protestele din 13 septembrie au adus zeci de mii de beloruși în stradă, care au scandat „Ești un șobolan” și „Sașa, ești concediat!”

Ministerul de Interne a declarat că poliția a reținut 774 de persoane la protestele anti-guvernamentale din Belarus în weekend, peste 500 în capitală, pentru „încălcarea legii cu privire la evenimentele în masă”. În total, 544 dintre aceștia vor rămâne în detenție preventivă, a mai spus acesta.

Opoziția din Belarus, condusă de Svetlana Țihanovskaia, îl acuză pe Lukașenka de trucarea alegerilor, în urma cărora a primit al șaselea mandat cu 80% din voturi. De atunci, mii de oameni au fost arestați și aproape toți liderii cheie ai opoziției au fost obligați să părăsească țara sau arestați.

Putin și Lukașenka au discutat de mai multe ori situația din Belarus prin telefon. Luna trecută, președintele rus a solicitat atât autorităților din Belarus, cât și opoziției, să găsească o soluție politică la criză.

El a lăudat răspunsul belorus la proteste și a spus, într-un interviu acordat pe 27 august postului de stat Rossia 24, că reacțiile Rusiei au fost „mult mai rezervate și mai neutre decât ale altor țări, europeni și americani”.

Dar el a mai spus că Rusia nu este „indiferentă la ceea ce se întâmplă acolo”, remarcând legăturile etnice și lingvistice strânse și cooperarea economică dintre cele două state.

În trecut, Putin l-a presat pe Lukașenka să opteze pentru o integrare politică și economică mai strânsă, dar Lukașenka a rezistat presiunilor. Cu toate acestea, nevoia sa de susținere din partea Moscovei ar putea să ducă la reevaluarea ofertei Rusiei.