De ce s-a dus Vladimir Putin la Harbin, fosta „Mică Moscovă” a Chinei

Într-o vizită de stat bogată în simbolism, președintele rus Vladimir Putin a călătorit la Harbin, un oraș din nord-estul Chinei cu legături culturale și istorice profunde cu Rusia, ca parte a unei încercări de a promova legăturile economice și politice în plină expansiune dintre cele două țări.

Putin a profitat de vizita sa din Harbin din 17 mai - a doua dintr-o călătorie de două zile în China menită să consolideze relația sa cu liderul chinez Xi Jinping - și a participat la „o gală” care marchează 75 de ani de legături diplomatice între cele două țări și pentru a participa la forumuri comerciale și de cooperare în oraș.

În capitala provinciei chineze Heilongjiang din nord-estul Chinei, care se învecinează cu Orientul Îndepărtat al Rusiei, Putin a vizitat și Institutul de Tehnologie din Harbin, un loc de cercetare comună între Beijing și Moscova și o instituție cu legături profunde cu industria militară și de apărare din China.

Liderul rus a încercat să folosească vizita de la Harbin pentru a arăta că legăturile ruso-chineze sunt mai profunde decât obiectivul comun al celor doi lideri de a riposta împotriva Statelor Unite și a Occidentului pe scena mondială.

Cu o zi înainte, pe 16 mai, la Beijing Putin a lăudat China ca fiind principalul partener comercial al Rusiei - cu o cifră de afaceri de 240 de miliarde de dolari în 2023.

Iar într-un interviu acordat Agenției de presă chineze de stat Xinhua înainte de vizita în China, el a declarat că cele două țări au învățat lecțiile „istoriei relațiilor noastre în diferite etape ale dezvoltării sale”.

În conferința de presă comună de vineri, Xi a răspuns și a declarat că țara sa este pregătită „să consolideze prietenia dintre cele două popoare pentru generațiile viitoare”.

O oprire simbolică

Supranumit cândva „Mica Moscovă”, Harbin are legături puternice cu Rusia țaristă și a fost cândva casa a zeci de mii de etnici ruși, mulți dintre aceștia au fost coloniști în timpul construcției căii ferate sau fugari din timpul Războiului Civil Rus din 1917-1922.

Un turist în fața Catedralei Sfânta Sofia din Harbin, o mare biserică ortodoxă care reflectă istoria unică a orașului chinez cu Rusia.

Zona a fost și locul unor tensiuni la granița dintre China și Uniunea Sovietică - atunci când a izbucnit conflictul din 1969 - dar a devenit din ce în ce mai legată de Orientul Îndepărtat al Rusiei în ultimii ani, pe măsură ce comerțul ruso-chinez a crescut.

Deși o mare parte din arhitectura în stil ortodox a fost înlocuită, faimoasa și impunătoarea catedrală Sfânta Sofia din Harbin se află încă în inima orașului.

Turiștii din China și Rusia se adună la Harbin pentru Festivalul anual al gheții și zăpezii.

Rezistând presiunii occidentale

Institutul de Tehnologie din Harbin, pe care Putin l-a vizitat, a găzduit schimburi și cercetări comune între China și Rusia timp de mai bine de un secol și este, de asemenea, una dintre cele mai importante universități de cercetare militară din China.

Instituția este una dintre cele „Șapte universități ale celor șapte fii ai apărării naționale” - o etichetă guvernamentală care înseamnă că depinde de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației, care controlează, de asemenea, industria de apărare a Chinei.

Potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Securitate și Tehnologie Emergentă al Universității Georgetown, instituția și celelalte șase universități similare furnizează aproximativ trei sferturi din absolvenții de studii tehnice recrutați de companiile de apărare din China.

Universitatea a fost inclusă în 2020 pe lista celor sancționați de guvernul american în 2020 pentru presupusul său rol în procurarea de echipamente și produse pentru armata chineză.

Având în vedere faptul că modernizarea industriei sale de apărare și cooperarea militară cu China reprezintă un punct central al călătoriei, Putin a adus cu el o delegație numeroasă de oficiali ruși de rang înalt - inclusiv ministrul nou numit al apărării, Andrei Belousov.

Dincolo de Xi și Putin

De când liderii ruși și chinezi au declarat un parteneriat strategic bilateral „fără limite”, în februarie 2022, forța relației lor a fost pusă la încercare.

În timp ce Putin a proclamat că „relațiile dintre Rusia și China au atins un nivel record și, chiar și în fața unor situații internaționale grave, relațiile dintre cele două țări continuă să se consolideze”, China a fost nevoită să efectueze o încrucișare diplomatică incomodă.

Xi s-a confruntat cu o presiune diplomatică și economică tot mai mare din partea Occidentului pentru a reduce orice sprijin pentru războiul Rusiei din Ucraina, Washingtonul acuzând Beijingul că susține mașina de război a Kremlinului prin comerțul cu echipamente cu dublă utilizare, cum ar fi informații prin satelit, piese pentru avioane de luptă și microcipuri.

Înalți oficiali americani au avertizat, de asemenea, că vor fi aplicate sancțiuni împotriva băncilor din China și cu „consecințe semnificative” asupra companiilor chineze care sprijină efortul de război al Rusiei.

Prin vizita la Harbin, Putin încearcă să compenseze o parte din această presiune, arătând că relația dintre China și Rusia este mai mult decât geopolitică.

Orașul și regiunea Harbin reprezintă un centru plin de viață pentru comerțul dintre China și Rusia, iar exodul mărcilor occidentale din Rusia - în urma invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina - a creat un gol, rapid umplut de producătorii chinezi. Aceștia domină acum piețele rusești.

Primele șase mărci străine de automobile din Rusia sunt chinezești, iar aproximativ 60% din mașinile nou vândute în Rusia în acest an vor fi importate din China, aproape dublu față de cota din 2022, potrivit datelor vamale rusești și chinezești.

Companiile chineze Xiaomi și Tecno au eclipsat Apple și Samsung pe piața de smartphone-uri din Rusia, iar yuanul chinezesc a devenit cea mai tranzacționată monedă pe bursa de la Moscova.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.