„Influența Rusiei în Marea Britanie este noua normalitate”, arată un raport al Comisiei de Informații și Securitate din Parlamentul de la Londra, care supervizează serviciile secrete britanice. Guvernul britanic nu a făcut suficient pentru a contracara interferența Rusiei în procesul electoral privind Brexit și este mai preocupat de interesele economice, decât de cele privind siguranța națională, atunci când vine vorba de Rusia.
Marea Britanie este „una dintre țintele occidentale de top ale spionajului Rusiei”, arată raportul, mai ales din cauza poziției ferme a Londrei împotriva agresiunilor recente ale Rusiei (anexarea Crimeei) și a reacției din 2018, la atacul de la Salisbury, unde agenți ruși GRU (spionajul militar rusesc) au fost demascați că i-au otrăvit pe Serghei Skripal, fost agent rus, și pe fiica acestuia. Eforturile diplomatice britanice, ulterioare, au dus la expulzarea a 153 de diplomați ruși din 29 de țări.
„Serviciile secrete ale Rusiei sunt disproporționat de mari și de puternice, iar din cauza lipsei statului de drept, pot acționa fără restricții”, mai arată raportul.
Raportul Comisiei era gata încă din noiembrie 2019, înaintea alegerilor generale din Marea Britanie, dar nu a fost publicat atunci. De altfel, și în raportul publicat marți, există o anexă secretă al cărei conținut rămâne necunoscut publicului. Concluzia Comisiei este că Guvernul Marii Britanii „a subestimat răspunsul necesar la amenințarea rusească și încă încearcă să recupereze terenul”.
„Guverne succesive i-au primit cu brațele deschise pe oligarhi și banii acestora, punându-le la dispoziție mijloace de a recicla bani ilegali prin „spălătoria” (laundromat) Londrei, precum și cu legături la cele mai înalte nivele, cu acces la firme britanice și figuri politice”, arată raportul Comisiei, care folosește porecla „Londongrad” pentru a arăta nivelul influenței rusești în hub-ul financiar londonez.
Această realitate a dus la apariția unei întregi rețele de avocați, contabili și agenți imobiliari care au ajuns să acționeze ca niște „agenți de facto ai statului rus”.
Acest lucru „demonstrează tensiunea inerentă între agenda Guvernului privind prosperitatea și nevoia de a proteja securitatea națională. Nu putem închide porțile, dar este nevoie urgentă de mai multe puteri și transparență”, scrie Comisia parlamentară.
„Este de notat, spre exemplu, că mai mulți membri ai Camerei Lorzilor (camera superioară a parlamentului britanic, membrii nu sunt aleși, ci numiți – n.r.) au interese de afaceri legate de Rusia sau lucrează direct pentru companii rusești, care sunt legate de statul rus – aceste relații trebuie verificate atent, având în vedere potențialul ca statul rus să le exploateze”, arată raportul.
Un „cartof fierbinte”, încă fără răspuns: a influențat Rusia referendumul Brexit?
Guvernul nu a conștientizat destul de rapid amenințarea. Guvernul nu a acționat pentru a proteja procesul (electoral) britanic din 2016.Raport Parlamentul britanic
Legat de procesul electoral și influența Rusiei, Comisia explică faptul că Rusia nu poate interveni direct în sistemul electoral de vot, pentru că acesta este în mod covârșitor bazat pe hârtie, nu digitalizat. Totuși, asta nu înseamnă că autoritățile britanice trebuie să rămână pasive.
„Marea Britanie este în mod clar ținta dezinformării rusești. În timp ce mecanismele sistemului nostru de vot bazat pe hârtie sunt în regulă, nu putem să ne complacem în legătură cu un stat ostil care întreprinde acțiuni deliberate, cu scopul de a influența procesele noastre democratice”.
Apărarea acestor procese democratice a fost „un cartof fierbinte” pentru statul britanic, arată raportul: „Nicio instituție nu s-a considerat la conducere sau măcar să dea dovadă că își dorește să facă o evaluare a acestei interferențe. Acest lucru trebuie să se schimbe”.
În ciuda „amenințării imediate” a Rusiei, care este „un actor cibernetic extrem de capabil, care folosește grupări de crimă organizată pentru a-și suplimenta capacitățile cibernetice”, nu a existat o coordonare clară între serviciile secrete britanice, pe acest subiect, și din cauza unei birocrații a responsabilităților. Comisia propune ca rolul operațional să revină MI5, serviciul secret intern al Marii Britanii, iar rolul politic să revină Guvernului, prin Biroul de Securitate și Antiterorism.
„Au existat acuzații la scară largă despre cum Rusia caută să influențeze alegătorii în referendumul din 2016, privind apartenența Marii Britanii la UE: studii au arătat preponderența narațiunilor pro-Brexit și anti-UE pe Russia Today și Sputnik, iar dovada a fost folosirea de „boți” și „trolli”. Impactul real al acestor tentative asupra rezultatului în sine este greu, dacă nu imposibil, de dovedit. Dar ce este clar e că Guvernul nu a conștientizat destul de rapid amenințarea – înțelegând-o abia după operațiunea de „hacking și scurgere” împotriva Comitetului Democratic Național (DNC din SUA), când ar fi trebuit să fie văzută încă din 2014.
Prin urmare, Guvernul nu a acționat pentru a proteja procesul (electoral) britanic din 2016. Comisia nu a avut la dispoziție o evaluare post-referendum – într-un contrast imens cu reacția SUA la informațiile despre interferența cu alegerile prezidențiale din 2016. Credem că trebuie să existe o evaluarea similară a interferenței Rusiei în referendumul privind UE”, scrie în raportul Comisiei din Parlamentul britanic.
Comisia mai solicită, în raportul său, ca marile companii de social media să acționeze și să „îndepărteze materialele mascate ale statelor ostile”, iar Guvernul să îi arate cu degetul pe cei care nu fac acest lucru.