Reacția MApN după ce un raport SUA critică România pentru că permite universităților militare să aibă legături cu China

Update După publicarea Raportului Senatului SUA care arată că mai multe universități militare din România au legături cu instituții de învățământ din China, Europa Liberă a cerut Ministerului Apărării un punct de vedere.

În răspunsul primit, MApN susține că „niciuna dintre instituțiile militare de învățământ superior ale MApN nu a semnat, până în prezent, niciun acord de parteneriat cu nicio universitate de pe teritoriul RPC”.

Ministerul spune că „relațiile de colaborare dintre instituțiile militare de învățământ din România și R. P. Chineză s-au bazat doar pe schimbul de bune practici în domeniul managementului educațional, fără materializarea componentei politico-militare”.

Reprezentanții de la Apărare subliniază că schimburile de bune practici „au respectat legislația națională și internațională în vigoare, inclusiv politicile naționale, NATO și UE referitoare la relația cu R. P. Chineză și nu au implicat schimburi de informații clasificate și nici participarea la activități care ar fi putut compromite securitatea națională a României”.

Referitor la cazul propriu-zis prezentat în Raportul Comisiei de politică externă din Senatul SUA, MApN precizează că a fost vorba de un schimb de studenți.

„Colaborarea Academiei Forțelor Terestre «Nicolae Bălcescu» din Sibiu cu instituții de învățământ din RPC s-a limitat la participarea, în anul 2019, a trei studenți din cadrul AFT la Săptămâna Internațională a Universității de Inginerie Militară, PLA (AEUPLA), Nanjing, Provincia Jiangsu, iar doi studenți chinezi au desfășurat, în același an, instruire specifică activităților marinărești de bază la bordul Navei Școală „Mircea” – din subordinea Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” din Constanța (navigație costieră și astronomică, navigație cu vele, noduri marinărești, etc).

Acțiunile s-au desfășurat cu respectarea procedurilor naționale aplicabile acestui domeniu, fără împărtășirea de informații privind programa școlară sau elemente privind instruirea militară specifică NATO”, se încheie răspunsul MApN pentru Europa Liberă.

Știrea inițială

Raportul arată că academiile militare ale unor națiuni NATO mențin parteneriate și legături cu instituțiile de învățământ chineze.

Printre exemple este și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, din România, care are un acord oficial de cooperare cu Universitatea de Inginerie a Armatei chineze din Nanjing.

Aceeași universitate din China a avut legături și cu Academia Militară Regală Sandhurst din Marea Britanie și cu Academia Militară din SUA (West Point). Sandhurst a antrenat recruți militari chinezi.

Pe lângă aceste parteneriate, China a căutat „agresiv” să recruteze foști piloți militari din SUA și NATO pentru a afla informații despre antrenamentul și tacticile occidentale și a antrena piloți ai forțelor aeriene și marinei chineze, spune raportul.

Documentul recomandă ca „NATO să clarifice că orice legături între universitățile membrilor NATO și instituțiile de învățământ chineze cu legături cu serviciile de securitate și informații ale Chinei sunt inacceptabile și vor duce la eliminarea anumitor privilegii NATO.”

„Mai mult, academiile militare NATO nu ar trebui să aibă legături cu universitățile din China sau alte instituții cu legături cu industria militară sau de apărare”.

Motivul ar fi că „pe măsură ce antipatia declarată a Chinei față de NATO și membrii săi crește, alianța nu trebuie să ofere armatei chineze beneficiul accesului la metodele de antrenament, doctrină, armament, tehnologie militară sau cercetare NATO”.

Zeci de universități din România fac schimb de experiență cu China

Potrivit unui site indicat ca sursă în raportul Senatului american, în România sunt 39 de universități din toate marile orașe care au legături cu instituții de învățământ din China.

Printre acestea sunt:

• Academia Navală și Universitatea Maritimă din Constanța,
• Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza,
• Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu,
• Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă.

Pe listă sunt și universitățile cele mai populare:

• Babes-Bolyai din Cluj,
• Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași,
• Universitatea București,
• Politehnica București,
• Academia de Studii Economice din București,
• Universitatea de Medicină,
• Agronomia,
• SNSPA.

În general e vorba de schimburi de studenți.

Posturi de poliție chineze pe teritoriul României

Raportul atrage atenția și asupra pericolului posturilor de poliție pe care China le deschide în diferite țări.

Raportul spune că „Beijingul acționează nu numai pentru a influența politica unei țări gazdă, ci și pentru a supraveghea și controla membrii diasporei chineze care trăiesc în străinătate”.

Aceste activități ale Chinei apar cu precădere în mediile în care autoritățile locale sunt prost echipate pentru a detecta sau a răspunde în mod adecvat.

Posturile de poliție chineze de peste mări, uneori numite inofensiv „stații de serviciu” sau „asociații din orașul natal”, au devenit un exemplu important al încercărilor ascunse ale Chinei de a desfășura represiune în străinătate, scrie în raport.

Potrivit documentului, studii din 2022 au relevat existența a peste o sută de posturi de poliție chineze care funcționează în orașe din întreaga lume, dintre care cel puțin două sunt în Statele Unite și 47 în Europa.

În realitate, susține raportul american, „ele sunt platforme pentru hărțuirea și presiunea dizidenților și a altor «dușmani» ai statului și subminarea suveranității națiunilor în care se află”.

În Statele Unite, în 2022, FBI-ul a descins și a închis unul dintre aceste birouri și a arestat doi agenți chinezi la New York.

Guvernele din întreaga Europă, inclusiv Marea Britanie și Țările de Jos, au luat măsuri de asemenea să investigheze și să desființeze secțiile de poliție din țările lor. În aceste cazuri, autoritățile la nivel național au acționat.

România, printre exemplele negative ale statelor care nu au reacționat la posturile de poliție chineze

Autoritățile locale par să nu fi fost la curent cu această activitate malignă în comunitățile lor, deși unele au dat permisiunea implicită sau chiar explicită, mai spune raportul.

„Într-un caz tulburător, o secție de poliție chineză din Dobroești, România, funcționa în baza unui memorandum oficial încheiat cu departamentul de poliție al orașului”, scrie în raport.

Documentul indică drept sursă pentru această informație un articol al site-ului romania-insider.com, scris în engleză, de Radu Dumitrescu, în 2022.

Articolul spune următoarele:

Ministerul de Interne al României (MAI) a negat informațiile transmise recent de un ONG pentru drepturile omului, potrivit cărora o secție de poliție chineză clandestină este activă pe teritoriul României, ca în multe alte țări.

În ianuarie 2022, ONG-ul pentru drepturile omului „Safeguard Defenders”, cu sediul în Spania, a publicat un raport care documentează metodele Chinei de a hărțui, amenința, intimida și forța țintele să se întoarcă în China pentru persecuție. Raportul a determinat investigații ale poliției în 12 țări.

O investigație ulterioară a aceluiași ONG a descoperit 110 secții de poliție clandestine care funcționează în afara Chinei.

Pe 5 decembrie, ONG-ul a publicat cea mai recentă investigație, oferind dovezi suplimentare despre cel puțin 102 „Centre de servicii de poliție chineză de peste mări” în 53 de țări din întreaga lume.

Raportul „documentează, de asemenea, complicitatea (tăcută) a unui număr de țări gazdă, insuflând un sentiment suplimentar de teamă în comunitățile vizate și subminând grav ordinea internațională bazată pe reguli”.

România figurează pe lista ONG-ului ca țară gazdă a unui post operat de Poliția Nantong din China. Autorii raportului evidențiază că poliția din Nantong a început în 2017 să înființeze astfel de posturi și subcentre în țări din întreaga lume, inclusiv în România, cu ocazia Inițiativei «Belt and Road» a Chinei, un proiect gigantic de infrastructură care leagă China de piețele sale la nivel global. Aceste posturi au fost menite să reprime „infractorii de peste mări” și să funcționeze „unde sunt relativ concentrați oamenii de afaceri chinezi de peste mări”.

Raportul intră în detaliu, dezvăluind că Centrul de Serviciu de Legături al Poliției Internaționale și de peste mări Nantong – cu sprijinul Departamentului de Cooperare Internațională pentru Securitate Publică – a semnat un memorandum de cooperare polițienească bilaterală cu Departamentul de Poliție Dobroești din România.

„110 secții de poliție clandestine ale Republicii Populare Chineze pe teritoriul altor țări. 50 de astfel de secții în țările UE, inclusiv România”, a declarat deputatul de opoziție Cătălin Teniță, copreședintele filialei române a Alianței Interparlamentare pentru China (IPAC), într-o postare pe Facebook.

„Astfel de practici sfidează atât dreptul internațional, cât și suveranitatea statelor gazdă, fiind în afara cadrului legal privind cooperarea polițienească și judiciară bilaterală”, a adăugat el, înainte de a cere Ministerului de Interne al României să ofere clarificări suplimentare. Teniță a cerut și ambasadei Chinei la București să ofere propriile lămuriri.

Ca răspuns, MAI a emis o declarație în care susținea că „nu există niciun acord semnat cu autoritățile Republicii Populare Chineze care să permită înființarea unor astfel de entități la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Toate documentele de cooperare bilaterală existente în domeniul de competență al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislația internă română și internațională”.

Instituția a dat, de asemenea, asigurări că este „în mod constant” în alertă, astfel încât să nu existe activități care „ar dăuna securității naționale, ordinii publice și drepturilor cetățenilor”.

Concluziile raportului de 41 de pagini, din care 10 bibliografie și surse deschise consultate de senatori, arată că e firesc ca diplomația să servească pentru a le permite comunităților locale să participe la afacerile și parteneriatele globale. Și că schimburile și dialogul pot deschide domenii de cooperare care pot folosi în contextul tensiunilor politice globale în creștere.

Dar, „din păcate, China folosește din ce în ce mai mult diplomația în Statele Unite și Europa ca vector de influență malignă și represiune transnațională”, conchide raportul.

Tocmai din acest motiv, partenerii europeni și nord-americani ar trebui să colaboreze pentru a identifica riscurile și a aborda vulnerabilitățile atât la nivel național, cât și la nivel local, recomandă autorii raportului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.