Proiectul de acord de mediu pentru hidrocentrala Răstoliţa, publicat. Activiştii se pregătesc să sesizeze Comisia Europeană

ONG-urile care luptă pentru protecţia mediului spun că amenajarea hidroenergetică de la Răstoliţa, din judeţul Mureş, încalcă legislaţia existentă, întrucât presupune defrişări în Parcul Naţional Călimani. Afectează, potrivit lor, conservarea unor rezervaţii, respectiv situri Natura 2000 și arii de protecţie din zonă.

Unii dintre activiştii de mediu spun că vor sesiza Comisia Europeană (CE) cu privire la efectele nocive ale investiţiei asupra biodiversităţii ariilor protejate din zonă. Forul de la Bruxelles a trimis recent, României, o „opinie argumentată” în care îi reproşează că nu a transpus în legislaţie măsuri suplimentare de protecţie ale habitatelor şi speciilor.

Legislația românească nu ia în calcul impactul unor investiții din afara unor arii de protecție, dar care afectează acea arie, mai subliniază forul de la Bruxelles. Exact asta ar urma să se întâmple la Răstolița, susțin activiștii.

Situaţia problematică - din punctul de vedere al afectării habitatelor naturale - a investiţiei de la Răstoliţa a fost adusă în atenţie recent şi de un expert internaţional în studierea cursurilor de apă, Jeff Opperan, de la organizaţia de mediu World Fund Fundation (WVF), într-un articol publicat pe 22 octombrie în Forbes.

El subliniază importanţa tranziţiei spre energia regenerabilă, dar argumentează de ce soluţii precum cele propuse în judeţul Mureş - şi care datează din epoca comunistă - sunt depăşite din punct de vedere al preocupării pentru mediu, contribuind la „declinul naturii.”

Chiar dacă producţia de energie - regenerabilă - plănuită la Răstoliţa reprezintă doar o mică parte din producţia de energie naţională, miniştrii Mediului şi Energiei au transmis pe tot parcursul anului 2024 că investiţia este prioritară pentru România, la fel ca altele trei din ţară, inițiate și ele tot în timpul comunismului: Surduc-Siriu (județul Buzău), Cornetu-Avrig (județele Sibiu-Vâlcea) şi Pașcani (Iași). Sunt incluse toate, printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului din 2022, pe lista investiţiilor (hidro)energetice de inters public major.

Ca barajul hidroenergetic de la Răstoliţa - început în ultimii ani ai comunismului, urmat de investiţii ulterioare, stagnate de aproape zece ani, ale Hidroelectrica - să devină funcţional este nevoie mai întâi de un acord de mediu pentru defrişarea câtorva zeci de hectare de pădure, necesare amenajării şi umplerii lacului de acumulare aferent barajului.

Observaţii pe tema proiectului de acord de mediu, până duminică

Vineri după-amiază, pe 18 octombrie, APM Mureş a publicat pe site-ul propriu proiectul acordului de mediu, necesar finalizării amenajării hidroenergetice (hidrocentrală cu lac de acumulare) de la Răstoliţa, judeţul Mureş.

APM Mureş a publicat tot pe 18 octombrie şi anunţul privind perioada în care cei interesați pot trimite observaţii - comentarii / contestaţii pe marginea documentului.

Cetățenii au la dispoziţie zece zile, până duminică, 27 octombrie, să facă acest lucru . „În cazul în care nu se primesc comentarii/observații justificate ale publicului interesat la proiectul acordului de mediu până la data de 27.10.2024, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş emite acordul de mediu", menţionează reprezentanţii agenţiei.

Într-un răspuns transmis Europei Libere, Agenţia de Mediu spune că, încă din 17 septembrie, în Comisia de Analiză Tehnică (CAT) „s-a luat decizia privind emiterea acordului de mediu condiţionată” de completarea documentaţiei cu avize de la trei instituţii: serviciile teritoriale ale Apelor Române şi Agenţiei pentru Protecţia Ariilor Protejate, respectiv Administraţia Parcului Natural Călimani.

Hidroelectrica le-a obţinut şi le-a depus la dosar, ceea ce face ca acordul de mediu să aibă toate şansele să fie emis, în ciuda opoziţiei din societatea civilă.

ONG-urile şi unii activişti de mediu acuză că deciziile Comisiei Tehnice ale APM şi consultarea publică nu au fost organizate suficient de transparent. Cele zece zile prevăzute, conform legii, pentru consultare fiind „comprimate” în unele cazuri, la mai puţine zile, motiv pentru care unele observaţii trimise de ele nu au fost luate în seamă, potrivit lor.

Direectoarea APM Mureş, Cristina Pui, spune pentru Europa Liberă că „termenele legale au fost respectate” pe tot parcursul procedurii de reglementare, care a inclus șapte şedinţe ale CAT şi patru şedinţe de dezbatere publică.

Panoramă din Parcul Naţional Căllimani.

Ea respinge şi suspiciunile activiştilor legate de presiunea pusă, mediatic şi nu numai, de ministrul Mediului, pentru urgentarea şi aprobarea „cu orice preţ” a proiectului derulat de Hidroelectrica.

„Am respectat legislaţia de mediu şi nu putem vorbi de nicio urgentare, câtă vreme solicitarea aceasta a mai fost depusă şi în 2017 şi în 2019 şi abia apoi, când au avut actele necesare pentru evaluarea iniţială, au redepus-o în 2022”, explică ea.

„Am parcurs toate etapele, evaluare iniţială, etapa încadrare, de analiză a calităţii, rapoarte la studiul comandat de beneficiar, dezabateri, observaţii, analiza lor, completări, vreo 3 memorii la etapa de încadrare”, spune Cristina Pui.

Europa Liberă a solicitat un punct de vedere şi din partea Hidroelectrica, dar nu am primit încă un răspuns. Am adresat mai multe întrebări încă din 16 octombrie. Asta în condiţiile în care compania anunţase consultarea publicului pentru proiectul acordului de mediu cu două zile mai devreme decât APM, deşi la acea dată, proiectul de acord de mediu nu era încă finalizat.

40 de hectare defrişate, inclusiv din Parcul Naţional Călimani

Acordul de mediu se referă mai exact la scoaterea în afara fondului forestier a 171 de hectare de pădure şi teren din care aproape 40 de hectare ar urma să fie defrişate efectiv. O parte din suprafaţa defrişată - aproximativ 0,6 hectare - este situată în Parcul Naţional Călimani, areal cu regim strict de protecţie.

Este astfel un demers ilegal, susţin organizaţiile de mediu, care au cerut public, încă din iulie 2024, oprirea proiectului.

„În Romania, legea permite defrișări în parcuri naționale doar dacă în acele parcuri există zone de dezvoltare durabilă. Or, în cazul de față nu există o asemenea zonă unde intervențiile umane sunt mai permisive”, spune pentru Europa Liberă Antoniu Bumb, reprezentant al comunităţii Declic.

Este una din organizaţiile semnatare ale scrisorii deschise amintite - alături de Bankwatch România, 2Celsius şi WWF.

În septembrie 2024, comunitatea Declic a realizat o proiecţie video gigant pe barajul de la Răstoliţa, început în ultimii ani ai comunismului, şi a lansat o petiţie pentru oprirea proiectului. Peste 15.000 de persoane au semnat-o până în prezent.

Iniţiatorii îi cer totodată ministrului Mediului să nu aprobe „scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița.”

Captură video cu proiecţia pe barajul de la Răstoliţa, realizat de Declic.

Dezvoltarea unei astfel de investiţii este incompatibilă cu statutul de Parc Naţional, potrivit lor.

Inginerul Cristian Ortoanu, reprezentant al administraţiei Parcului Naţional Călimani – asigurată de Romsilva, care a oferit în cele din urmă aviz proiectului – spune pentru Europa Liberă că trebuie ţinut cont de faptul că situaţia de la Răstoliţa este una „excepţională”.

Asta întrucât proiectul barajului hideroenergetic – cu dimensiuni similare cu cele propuse acum – a fost lansat (la finalul anilor '80) înainte ca actualul Parc să dobândească acest statut, lucru care s-a întâmplat „abia” în anii 2000.

„Proiectul hidroenergetic era deja iniţiat, în derulare, când a fost înfiinţat Parcul Natural, de aceea e o situaţie deosebită. Nu va crea un precedent, nici în Parcul administrat de noi, nici în altele”, explică el.

Totodată, suprafaţa care va fi defrişată din parc, 0,6 hectare (60 de ari) este una foarte redusă, în condiţiile în care Parcul Naţional se întinde pe peste 25.000 de hectare, în patru judeţe. Arborii care vor fi defrişaţi pentru a asigura unul din malurile lacului de acumulare nu au o importanţă aparte şi sunt similari cu mulţi alţii din Parc, adaugă el.

Argumentul suprafeţei relativ reduse defrişate din Parcul Naţional, folosit şi de ministrul Mediului, Mircea Fechet, nu stă în picioare, susţin însă activiştii de mediu. „Cu alte cuvinte, ilegalitatea e suficient de mică pentru a fi trecută cu vederea”, spun ei.

Ministrul Mediului, Mirecea Fechet, nu a răspuns solicitării Europei Libere pentru un punct de vedere.

Efectul, pe scară mai largă

Proiectul hidrocentralei, care îl continuă pe cel al barajului hidroenergetic început în timpul comunismului, la finalul anilor '80 interferează şi cu alte şase arii protejate. Este vorba de Parcul Natural Defileul Mureşului Superior, două rezervaţii naturale şi trei situri Natura 2000.

Ecosistemul acestor arii, mai exact dezvoltarea vietăţilor, inclusiv unele specii protejate şi a plantelor, copacilor, va fi puternic afectat, atrag atenţia activiştii de mediu.

„Dacă proiectul hidroelectric moștenit de la Nicolae Ceaușescu va fi dus mai departe, va fi defrișat și inundat unul dintre cele mai bine conservate arinișuri din Europa. Asta în condițiiile în care arinișul a fost declarat habitat protejat prioritar în UE”.

Discursul miniştrilor Mediului şi Energiei, Mircea Fechet şi Sebastian Burduja, potrivit cărora proiectul ar fi unul de energie verde, regenerabilă - este contrazis de ONG-urile şi activiştii de mediu. Ei spun, indicând legislaţia de mediu europeană, că proiectele sustenabile nu presupun fragmentarea râurilor, compromiţându-le biodiversitatea.

Ministrul Mediului, într-o vizită la hidrocentrala de la Răstoliţa în acest an.

„Energia hidro nu e verde atunci când distruge parcuri naționale și încalcă legea. Soluții mai ecologice și eficiente, cum ar fi energia solară și eoliană, sunt disponibile și pot fi dezvoltate fără a afecta mediul”, transmit reprezentanţii comunităţii Declic.

Câteva date despre investiţie:

• A fost iniţiată la finalul anilor '80, de către regimul comunist
• Ulterior, Hidroelectrica a realizat diverse investiţii, estimate la aproximativ 200 de milioane de euro. De precizat că în 2016, proiectul era la un stadiu asemănător cu cel din prezent, de peste 90% realizare, după cum relata la acea vreme Digi24
• Presupune un baraj, instalaţii - realizate în cea mai mare parte deja - şi un lac de acumulare cu lungime de 5,6 km, pe valea principală, a râului Răstoliţa, precum şi pe cea a afluenţilor: pârâiele Vişa, Mijlocu şi Secu
• Va exista o aducțiune, pe partea vestică și vor fi captate „braţele” râului Gălăoaia (Gălăoaia Mare şi Gălăoaia Mică) şi râul Vişa Mare
• Puterea instalată a hidrocentralei va fi de 35,2 MW (a 570-a parte din puterea de energie electrică instalată la nivel naţional, aproximativ 20 Gigawaţi - potrivit unei statistici realizate de Wallstreetjournal.ro)
• Producţia de energie medie anuală va fi, de 46,3 GWh/an, în prima fază (mai puţin de a 1.000-a parte din producţia naţională, de 56 Terrawaţi / an, adică 56.000 de Gigawați / an).

Problema f​ragmentării râurilor

Lostriţa, specie de pește cu regim de protecţie prioritar - fiind considerată pe cale de dispariţie - care trăiește pe râul Răstoliţa şi pe celelalte râuri din zonă, va suferi din plin impactul, atrage atenţia Călin Dejeu, biolog și activist de mediu.

Şi zglăvoaca, o altă specie de peşte, protejată, va suferi, aşa cum arată studiul făcut chiar de beneficiarul investiţiei, adaugă Dejeu, implicat în proiecte de protejare a mai multor râuri din ţară.

Directoarea APM Mureş, Cristina Pui, spune că Hidroelectrica a integrat observaţiile transmise în consultările şi dezbaterile publice, care s-au dovedit justificate, precum şi recomandările agenţiei, astfel încât impactul de mediul să fie cât mai redus.

Lostriţa sau somonul de Dunăre este un peşte răpitor, considerat pe cale de dispariţie şi se bucură de regim de protecţie prioritară.

În primul rând, evidențiază ea, s-a optat pentru funcţionarea amenajării hidro la nivel minim energetic, cu umplerea lacului de acumulare aferent barajului la cota 720 m (metri deasupra mării) şi nu la 760 m, cum era luat în calcul, lucru care ar fi presupus defrişări mai extinse.

Varianta de investiție aleasă, la nivel minim energetic, cu realizarea aducțiunii pe ramura vestică și a captărilor secundare din râurile Gălăoaia Mică, Gălăoia Mare și Vișa „conform studiilor efectuate”, „va avea un impact nesemnificativ asupra mediului în toate elementele sale, inclusiv asupra factorilor de mediu apă și biodiversitate”, susține directoarea APM Mureș.

Într-un răspuns oferit Europei Libere în 12 septembrie - înainte de decizia Comisiei Tehnice a APM Mureș privind emiterea acordului cu condiția obținerii a încă 3 avize - reprezentanții Ministerului Mediului au menționat că intervenția va fi una „minimă”. S-ar fi efectuat studii (ca parte a documentației depuse), care „au rolul de a asigura orice impact negativ asupra biodiversității și habitatelor naturale este redus la minim și compensat conform legislației în vigoare.”

Cristina Pui adăugat că beneficiarul, Hidroelectrica, ar fi corelat investiţia cu Planul de Management al Parcului Naţional Călimani - fără a explica în ce mod - şi că suprafaţa de arinişuri (arbori cu regim de protecţie prioritară) afectată este „redusă”, de 600 de metri pătraţi.

Investiţia a fost adaptată pentru protejarea lostriței, iar Hidroelectrica a renunţat la captările de pe ramura estică, însemnând râurile Ilva, Bradul şi chiar Bistra, explică ea.

„Asta nu va ajuta prea mult, lostriţa se înmulţeşte în special pe râul Răstoliţa şi acesta va fi dat peste cap”, spune însă Călin Dejeu.

Activistul pregăteşte sesizarea Comisiei Europene, alături de alte ONG-uri, cu priivire la efectul distructiv asupra ecosistemului pe care l-ar cauza amenajarea hidroenergetică.

Asta după ce experţi din ţară şi străinătate i-au atestat faptul că investiţia nu poate fi considerată prietensoasă cu mediul şi după ce Comisia Europeană a sesizat România, chiar luna aceasta, cu privire la deficienţele legilative privind protejarea habitatelor şi a speciilor.

Comisia Europeană: Legile româneşti nu protejează suficient habitatele şi speciiile.
În pachetul de proiecte de „infringement” pe luna octombrie - în care prezintă măsuri faţă de statele care nu respectă diverse directive UE - publicat la începutul lunii, Comisia Europeană informează că România nu a reuşit să transpună până acum în legislaţie Directiva UE privind habitatele. Comisia atenţionase asupra acestui lucru încă din 2020.

Legile de mediu din România nu prevăd explicit ce măsuri de conservare trebuie să includă planurile de management ale siturilor protejate (cum sunt şi cele adiacente hidrocentralei Răstoliţa), cu impact direct asupra eficienţei acestora pentru protejarea habitaelor şi a speciilor.

„Legislaţia națională limitează, de asemenea, domeniul de aplicare al unei dispoziții cheie a directivei cu privire la activitățile din siturile Natura 2000. Acest fapt exclude toate celelalte cauze potențiale de deteriorare sau perturbare care provin din afara amplasamentelor”, atenţioneză Comisia.

Călin Dejeu spune că asta se va întâmpla şi în cazul hidrocentralei de la Răstoliţa, unde, pe lângă ariile sub impactul direct al proiectului - vor fi afectate şi zonele din aval de râul Mureş, unele cu statut de sit Natura 2000.

„Impactul hydropeakingului (efectul pulsatoriu, în apă, cauzat de undele generate de activităţile hidroenergetice, n.r.) înseamnă automat impact semnificativ asupra pestilor pentru care a fost desemnat situl Natura 200 situat imediat aval: râul Mureș între Deda și Reghin„...”, spune Călin Dejeu.

A cerut APM Mureș să evalueze impactul asupra acestuit sit, dar agenția a refuzat, adaugă el.

Comisia Europeană anunţă că a trimis o opinie argumentată României, la care Bucureştiul are 2 luni să răspundă. În caz contrar, forul de la Bruxelles ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiţie.

Ce beneficii aduce proiectul

Activiştii de mediu susţin că promovarea proiectului, de la nivel ministerial în primul rând, este cu atât mai discutabilă cu cât, pe lângă afectarea mediului, nu are nici beneficii substanţiale.

Aporul în sistemul de energie nu este însemnat, iar transformarea lacului de acumulare Răstoliţa într-o sursă de apă potabilă pentru zonă pare mai degrabă o „găselniţă.”

Studiul de fezabilitate al unui proiect fonduri UE derulat de operatorul de apă şi canalizare din judeţul Mureş - Aquaserv - pentru dezvoltarea sistemelor de apă şi canalizare, încă în derulare, nu menţiona amenajarea hidro Răstoliţa ca potenţială sursă de apă.

În proiectul acordului de mediu, disponibil pe site-ul APM Mureş, se menţionează totuşi acest lucru ca unul din principalele beneficii, alături de cel de producere a energiei, dar şi regularizarea debitului natural al râului Mureş.

„Amenajarea are funcţiuni complexe, asigurând apa pentru alimentarea localităţilor de pe valea Mureșului (6,6 mc/s) și folosirea potenţialului hidroenergetic al acestor râuri prin concentrarea debitelor în acumularea Răstoliţa și apoi devierea lor în râul Mureș, regularizarea debitului natural hidrologic al bazinului hidrografic Mureș pentru acoperirea perioadelor secetoase, asigurarea rezervelor de apă necesare pentru populaţie, industrie și agricultură”, se menţionează în document.

În optica activiştilor, toate argumentele aduse de autorităţi nu fac decât să urmeze unei decizii luate deja la nivel politic.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a spus recent că principalale patru investiţii în amenajări hidroenergetice - Răstolița, Surduc-Siriu, Cornetu-Avrig şi Pașcani - sunt în stadiu de realizare între 75% şi 95% şi vor continua.

Hidrocentralele sunt însă „blocate de ani de zile”, după ce statul român fi investit peste 900 de milioane de euro (4,63 miliarde de lei) în acestea, potrivit ministrului.

„În total, peste 300MW noi pentru sistemul energetic național, plus toate beneficiile aferente acestor investiții, mai ales protecția împotriva efectelor inundațiilor. Despre ce efecte asupra mediului poate fi vorba pentru investiții care sunt atât de aproape de finalizare?”

Activiştii, cu care de altfel ministrul a intrat recent într-un adevărat „război”, aşa cum a relatat Europa Liberă recent, sunt de cu totul altă părere.

„Emiterea acordului de mediu se poate face doar dacă autoritățile închid ochii la această ilegalitate uriașă”, susţine Antoniu Bumb, de la platforma Declic. Dacă acordul va fi dat, asociaţia ia în calcul atacarea ei, în instanţă.

Investiţia riscă să distrugă o zonă pentru protejarea căreia se atrag inclusiv fonduri europene., adaugă el.

Reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Călimani ne-au confirmat că urmează să depună până la finalul anului un astfel de proiect, pentru protejarea biodiversităţii şi dezvoltare durabilă.

O dezvoltare care ar trebui să excludă o investiţie moştenită din „ceauşism”, când protecţia mediului nu era neapărat prioritate majoră - cum e teoretic, în prezent - conchid activiştii de mediu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI