BNR & Comisia Europeană | Final de an cu prețuri mari. Inflația în UE, la nivelul din 1997

Comisia Europeană estimează că, până la sfârșitul acestui an, produsul intern brut (PIB) al României va depăși nivelurile dinaintea pandemiei și că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022. Banca Națională a României avertizează, însă, că România va înregistra o inflație de o magnitudine „substanțială”, care va ajunge la finalul acestui an la 7,5% iar în trimestrul II din 2022 chiar și la 8,6%.

Principalele presiuni vin din partea producătorilor, afectați de creșterea prețurilor la energie și cu materia primă și transportul, arată BNR în Raportul privind inflația, publicat joi.

Estimările BNR nu sunt optimiste, iar la creșterea inflației de la finale anului curent contribuie creșterea prețului la combustibil, datorată majorării cotațiilor țițeiului, motiv pentru care creșterea prețului la bunurile energetice ar putea ajunge, până la finalul anului în curs, de până la 22,9% și de 16% până la sfârșitul anului viitor.

Dinamica prețurilor

• Alimente – 7,3% la finalul anului 2021, 5,7% la finalul anului 2022;
• Medicamente și apă, canal, salubritate – 5,7% pentru finalul anului curent și 2,5% pentru finalul anului 2022;
• Energia termică – 30% majorare pentru cosumatorii casnici, anticipată pentru luna noiembrie. Pentru finalul anului viitor, nivelul este marcat de reducerea TVA, de la 19% la 5%, a acestui tarif începând cu luna ianuarie 2022.
• Tutun și băuturi alcoolice - 5,2% la finele anului curent și 4,4% la sfârșitul anului viitor, cu o traiectorie marcată de majorarea de acciză prevăzută de legislație. Nivelul pentru decembrie 2021 a fost revizuit în sens ascendent cu 2,1% în contextul unei noi scumpiri a pachetului de țigarete în perioada august-septembrie fără a avea la bază majorarea accizelor.

Situația agenților economici este în strânsă legătură cu situația sanitară, determinată de criza pandemică, pe fondul nivelului redus de vaccinare al populației.

În prima lună a trimestrului IV, accelerarea crizei sanitare a dus la o creștere accelerată a infectărilor, ceea ce a afectat încrederea agenților economici, context în care, pe lângă restricții de mobilitate, corelate cu gradul de infectare, au fost adoptate, la sfârșitul lunii octombrie, și restricții la nivel național.

Incertitudini

BNR spune că evoluțiile nefavorabile ar putea fi atenuate de prelungirea, până la finele anului, a schemelor de ajutor de stat, cum ar fi cea de decontare a șomajului tehnic, accesul la activitățile neesențiale, cu condiția prezentării unui certificat verde - benefică inclusiv pentru că a determinat o creștere a interesului pentru vaccinare.

De asemenea, configurația prețurilor ar putea fi influențată de dimensiunea compensărilor, plafonărilor și subvențiilor, în cadrul schemei de atenuare a impactului creșterii excesive a facturilor la utilități, dar și de intervalul de timp pentru care acestea vor fi implementate, spune BNR în raportul său privind inflația.

Incertitudinile rămân în continuare dinspre:

• evoluția prețurilor componentelor energetice,
• piața muncii, aflată în relativă ameliorare, dar care, odată cu revenirea în forță a pandemiei de Covid, ar putea duce atât la creșterea absenteismului forței de muncă cât și a șomajului voluntar.

Afectate ar fi, spune BNR, tocmai proiectele de redresare economică și a cele privind digitalizarea și tranziția către o economie verde asociate programului „Next Generation EU”.

În egală măsură, surse de riscuri sunt localizate și în mediul extern, afectat de:

• criza din sănătate, care ar putea conduce la restructurări ale lanțurilor globale de valoare adăugată;
• încetinirea ritmului de creștere a economiei Chinei poate genera efecte adverse asupra economiei globale, având în vedere nivelul ridicat de integrare a acesteia în lanțurile globale de valoare adăugată.

Un alt risc a fost identificat de BNR în conduita viitoare a politicii monetare a principalelor bănci centrale din regiune, a căror revenire economică ar putea surprinde, în sens favorabil, prin implementarea proiectelor de investiții și a reformelor prin programul „Next Generation EU”.

Problema României rămâne în continuare absorbția fondurilor europene, o spune și BNR. Totul, din cauza capacității instituționale reduse, așa cum o arată și precedentul realizărilor sale în domeniu.

Alte surse de incertitudine provin din:

• cotațiile viitoare ale materiilor prime pe piețele internaționale;
• posibile sincope în lanțurile globale de producție și distribuție, afectate de deteriorarea situației sanitare, a reamplificării penuriei de containere sau a accentuării crizei energetice în China;
• exacerbarea crizei semiconductorilor, relevantă pentru economia României ținând cont de ponderea ridicată deținută de industria auto atât în valoarea adăugată brută, cât și în fluxurile de exporturi;
• fluctuațiile climaterice, cu evoluții posibile în ambele sensuri, atât pe plan intern, cât și extern;
• creșterea costurilor de producție a îngrășămintelor, pe fondul scumpirii energiei. Majorarea costurilor producătorilor ar putea să nu fie resorbită prin ajustarea marjelor de profit, ceea ce ar conduce la presiuni inflaționiste suplimentare. Anumiți operatori economici ar putea majora prețurile finale pentru a-și acoperi parte din pierderile suferite prin diminuarea capacității de funcționare;
• costuri mărite privind tranziția către economia verde, la care se adaugă presiunile venite dinspre lipsa forței de muncă calificată în anumite sectoare de activitate.

Mult mai optimistă este Comisia Europeană care vorbește de procente de creștere economică importante și de o inflație mult mai mică decât cea prognozată de BNR.

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România arată o 7% creştere economică în 2021 şi 5,1% în 2022 și vorbesc de o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, care va face ca PIB-ul României să depășească, până la sfârșitul acestui an, nivelurile anterioare pandemiei.

Contextul european

Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase, spune Comisia Europeană în previziunile sale de toamnă.

Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei.

În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023.

Se preconizeazăl, de asemenea, că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023.

Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de Covid și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

Economia europeană, pe o traiectorie expansionistă. „Vânturi potrivnice”

La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune.

Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum.

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.

Cu toate acestea, ritmul de creștere se confruntă din nou cu vânturi potrivnice, spune Comisia Europeană:

• blocajele și întreruperile la nivelul aprovizionării globale, care afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producție;
• creșterea prețurilor la energie, în special la gazele naturale, cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei, care vor afecta consumul și investițiile.

Piața forței de muncă, în îmbunătățire

Situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori.

În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut.

Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa, în continuare, cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.

De atunci, șomajul a continuat să scadă, iar rata de 6,8 %, înregistrată în UE în luna august a fost cu puțin peste rata înregistrată la sfârșitul anului 2019.

Datele publicate după data-limită a previziunilor arată că rata a continuat să scadă ușor în septembrie.

Sondajele efectuate de Comisie în rândul întreprinderilor scot în evidență apariția unor zone de penurie de forță de muncă, în special în sectoarele în care activitatea crește cel mai mult. Cu cât această penurie durează mai mult, cu atât este mai mare riscul să afecteze activitatea și să contribuie la inflație printr-o presiune asupra salariilor.

Conform previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE va crește cu 0,8 % în acest an, cu 1 % în 2022 și cu 0,6 % în 2023. Se preconizează că, anul viitor, ocuparea forței de muncă va depăși nivelul înregistrat înainte de criză și că, în 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, șomajul în UE va scădea de la 7,1 % în acest an la 6,7 % în 2022 și la 6,5 % în 2023. În zona euro, rata șomajului este estimată la 7,9 %, 7,5 % și 7,3 % pe parcursul celor trei ani.

Deficite sub nivelurile preconizate

Perspectivele de creștere mai bune indică deficite mai scăzute în 2021 decât nivelurile preconizate în primăvară. După ce a atins 6,9 % din PIB în 2020, deficitul agregat din UE ar trebui să scadă ușor la 6,6 % în 2021, pe fondul sprijinului bugetar încă ridicat acordat la începutul anului.

Odată ce măsurile de sprijin și funcționarea stabilizatorilor automați vor dispărea, în timp ce expansiunea economică va continua, se preconizează că deficitul agregat al UE se va înjumătăți, ajungând la aproximativ 3,6 % din PIB în 2022, și va scădea în continuare la 2,3 % în 2023.

După ce a atins aproximativ 92 % în UE (99 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB se va stabiliza în linii mari în acest an și va începe să scadă în 2022, ajungând la 89 % din PIB în 2023 (97 % în zona euro).

Creșterea inflației la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

După mai mulți ani cu un nivel scăzut de inflație, reluarea puternică a activității economice în UE și în multe economii avansate a fost însoțită de o creștere a inflației care a depășit previziunile.

Inflația anuală a crescut în zona euro de la -0,3 % în ultimul trimestru al anului 2020 la 2,8 % în al treilea trimestru al anului 2021. Estimarea din octombrie a fost de 4,1 %, o rată care a mai fost înregistrată o singură dată din 1997, când a început publicarea datelor privind inflația în zona euro.

Această creștere puternică a inflației este determinată, în principal, de creșterea prețurilor la energie, dar ea pare să fie legată și de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii.

Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4 % în 2021, înainte de a scădea la 2,2 % în 2022 și la 1,4 % în 2023, deoarece se estimează că prețurile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizează că inflația va atinge 2,6 % în 2021, 2,5 % în 2022 și 1,6 % în 2023.

Inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase în cazul în care constrângerile în materie de aprovizionare durează mai mult, iar creșterile salariale care depășesc creșterea productivității se repercutează asupra prețurilor de consum, spune Comisia.