A început Rusia războiul electronic contra României? Cum poate doborî Armata „țintele aeriene de mici dimensiuni”

• 17 octombrie 2024. Radarul Armatei Române a semnalat că la frontiera terestră a României a identificat o „țință aeriană de mici dimensiuni”, în jurul orei 19:00, în zona localității Eforie Nord, țintă care a zburat apoi în direcția Topraisar. Obiectul a zburat la aproximativ 150 de km de localitatea Mihail Kogălniceanu, unde este una dintre cele mai mari baze aeriene din România. Aici staționează militari americani și ai altor state aliate NATO, cu tot cu echipamente militare.
• 19 octombrie 2024. Radarul Armatei Române a semnalat un nou eveniment: în noaptea de vineri spre sâmbătă (18-19 oct.) în jurul orei 02:30, un obiect de mici dimensiuni s-a îndreptat dinspre largul Mării Negre către România. Obiectul a intrat în țară pe la Sfântu Gheorghe, s-a plimbat două ore și la final s-a îndreptat spre Gura Portiței.

Obiectele zburătoare au apărut pe radare ca fiind în interiorul spațiului României.

Europa Liberă a discutat cu specialiști în drone și generali în rezervă ai Armatei care au explicat faptul că aceste ultime evenimente sunt mai grave decât par la prima vedere, pentru că țintele aeriene nu au fost în derivă, ci au fost direcționate precis pe teritoriul României.

Până în acest moment, Ministerul Apărării nu a transmis detalii suplimentare față de cele menționate în comunicatele date publicității după petrecerea ultimelor două incidente, de joia și duminica trecută.

O sursă militară, care a dorit să își păstreze anonimatul, a explicat pentru Europa Liberă că intrarea acestor ținte zburătoare în spațiul aerian românesc are legătură „cel mai probabil cu acțiuni de culegere de informații și de testare a reacțiilor la nivel național/NATO”.

Inginerul Augustin Lupu - presedintele Asociatiei UVS Romania (Unmmaned Vehicle Systems), spune pentru Europa Liberă că o „țintă de mici dimensiuni", așa cum a fost cea care a traversat România de la Eforie la Amzacea, ar fi avut, cel mai probabil, anvergura între 2 și 3 metri.

„Probabil că «ținta de mici dimensiuni» definește cea mai mică rezoluție de detecție a sistemului radar cu care a fost monitorizată. Nu cred că pot fi văzute de către piloți. Este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân. Dacă radarele nu au putut detecta cu exactitate altitudinea de zbor si locația GPS a țintei este dificil a o găsi în mod vizual de către piloții de pe avioanele de vânătoare”, spune Augustin Lupu.

Inginerul nu exclude ca dronele care nu au mai fost monitorizate după ce au ieșit de pe radar să fi căzut pe teritoriul României.

„Dronele detectate pâna acum au urmat traseul de intrare Marea Neagră și ieșire peste granița cu Ucraina. În acest ultim caz, înțelegem că ieșirea de pe radare a fost Amzacea, o localitate din centrul Dobrogei. Asta ar putea însemna și că s-a prăbușit în zona respectivă”, adaugă Augustin Lupu.

Florin Rădoi, inginer și fondator al firmei Stratos Aerospace Technologies, arată și el că o astfel de țintă de mici dimensiuni este greu de identificat.

„Poate fi o dronă de supraveghere care poate acoperi mii de kilometri, poate fi o dronă kamikaze, un balon stratosferic de supraveghere sau chiar și o rachetă”, a explicat Florin Rădoi.

Inginerul Rădoi precizează că o dronă, de mică sau mare dimensiune, ar putea fi oprită prin bruiaj. Depinde însă de tipul ei.

„Există dispozitive care pot prelua controlul unei drone și o pot aduce controlat la sol sau care pot să inducă dronei că se află în altă parte a globului decât este. Depinde însă și de algoritmii de navigație a dronei”.

La cele două evenimete, România a ridicat aeronave F-18 și aeronave F-16 de la bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Borcea.

Piloții avioanelor de luptă care sunt trimiși să urmărească ținta nu pot să o vadă din cauza diferenței mari de viteză.

„Un avion de luptă are viteze de 700/ 800 km pe oră, în timp ce o dronă are o viteză de croazieră de 200 de km/oră”, spune Rădoi.

Augustin Lupu precizează că dronele militare folosite în războiul din Ucraina au viteze de deplasare de 130 – 150 km/h.

Inginerul face distincție între ce se întâmplă pe timp de pace cu bruiajul și ce se întâmplă pe timp de război în cazul în care dronele ar fi bruiate:

• În stare de pace. Nimeni nu are atributii de bruiaj, nici măcar Armata. Industria de apărare din România este implicată în dezvoltarea de sisteme anti-dronă, unele dintre produse fiind deja disponibile pe piață. Modalitatea principală utilizată de către acestea este bruiajul în diverse forme. Dar asta presupune că exista un canal de comunicație radio între operator (pilotul extern) si dronă.
• În contextul războiului. Dronele se deplasează fie după un traseu prestabilit, încarcat în memoria dronei înainte de decolare, fie după un traseu determinat dinamic de sistemul de control de la bordul ei, în funcție de relief sau de alți parametri. În acest caz, bruiajul este ineficient. Opțiunile de neutralizare în acest caz ar fi o armă cu laser, muniție corespunzătoare, impuls cinetic.

Europa Liberă a discutat cu doi generali în rezervă ai Armatei Române despre țintele de mici dimensiuni, care nu au fost denumite de Ministerul Apărării drone ca până acum, ci „ținte”.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă, spune pentru Europa Liberă că, după apariția acestor ținte aeriene de mici dimensiuni, trebuie să ne punem întrebări cu privire la capacitatea României de a gestiona astfel de evenimente.

„De ce semnalul de pe radar dispare și obiectul nu a mai putut să fie urmărit? Iar aeronavele nu au avut în vizibilitate asemenea obiecte? Nu sunt sigur, dar există o probabilitate să fie o acțiune de război electronic”, afirmă generalul în rezervă.

Virgil Bălăceanu își amintește de o situație similară întâlnită la Revoluția din 1989.

„Avem situații similare, pentru că în decembrie 1989, pe radarele forțelor aeriene române au apărut numeroase ținte, s-a executat inclusiv tragerea cu rachete antiaeriene, dar nu a fost doborât nici un astfel de obiect”, relatează Bălăceanu.

Consiliul Suprem de Apărare al Țării ar trebui să discute despre „țintele aeriene de mici dimensiuni”, rămase neidentificate

Generalul în rezervă spune că, la ora actuală, lucrurile sunt mai complexe în condițiile unui război la granița României.

„Am avut o dronă care a survolat spațiul aerian al României dar, după intrare, a și părăsit spațiul aerian. Am avut o altă dronă care a căzut pe Insula Mare a Brăilei, cel mai probabil o dronă în derivă, adică o dronă lovită de către apărarea aeriană ucraineană. Sunt semnale ale unor practici de război electronic pe care Federația Rusă este foarte probabil să le aplice României, la care adăugăm și posibila apariție în spațiul aerian al României a dronelor în derivă din cauza acțiunilor apărării antiairiene a ucrainienilor de la portul de la Dunăre”, mai spune Bălăceanu.

„Pe de altă parte, au reușit monitorizarea la ultimele două incidente numai într-o anumită perioadă după apariția pe ecranele radar. Nu avem alte acțiuni de combatere care ar însemna posibilitatea de nimicire a dronelor care ar avea explozibil la bord și nici de contracarare a unui atac de tip război electronic prin contramăsuri de război electronic”.

Generalul susține că problema obiectelor din spațiul aerian românesc trebuie ridicată în CSAT.

„Cum problematica aceasta devine din ce în ce mai complexă, cu mult mai multe incidente, trebuie să facă obiectul unei intalniri la nivelul CSAT-ului și de aici măsurile care trebuie luate. O parte pot fi publice, altele probabil nu pot fi publice. E nevoie și de o comunicare pe care ministrul, împreună cu șeful Apărării, să o facă către media și către spațiu public pentru o înțelegere mai corectă”, mai spune Bălăceanu.

Ștefan Dănilă, fostul șef al Statului Major al Armatei Române: Dacă spațiul aerian ar fi închis atunci țintele ar fi identificate

După ce a analizat ultimele două evenimente, generalul în rezervă Ștefan Dănilă - fostul șef al Statului Major al Armatei Române, arată că pe radarele armatei pot să apară și ținte false.

„Pot să fie generate ținte false electronic de la sol. Radarele noastre au un sistem de protecție la bruiaj de felul ăsta, deci la ținte false, și ar fi intrat sistemul de protecție în condițiile în care ar fi fost semnalat sau ar fi fost bănuit că există acest semnal fals”.

„Cel mai probabil, țintele respective par să fi fost drone, pentru că viteza de deplasare le-ar fi clasificat în zona asta, a dronelor. Faptul că nu au fost identificate vizual nu ne spune că nu au fost reale aceste ținte. Dimpotrivă, o țintă de mici dimensiuni, care poate fi identificată pe radar, e foarte posibil să nu fie identificată vizual pentru că în spațiul aerian e foarte dificil să identifici un obiect de mici dimensiuni”, explică Ștefan Dănilă.

„Noi nu știm sigur dacă s-au luat măsurile de protecție la bruiaj ca să știm că au fost înlăturate țintele false. Dar faptul că au fost decolate aeronave pentru interceptare mă fac să cred că acele ținte erau ținte reale care au apărut pe radar”.

Fostul șef al Statului Major al Armatei Române spune că, pe radar, doar Ministerul Apărării poate vedea țintele, dar vizual oricine poate să identificeun astfel de obiect.

„Și un polițist de frontieră poate să identifice că în zona lui vede un obiect zburător și atunci se alertează celelalte forte și Ministerul Apărării care are sub control spațiul aerian” .

Una din măsurile pe care România le poate lua pentru a nu mai avea astfel de incidente este închiderea spațiului aerian în zonele de graniță.

„Dacă România decide că în zona respectivă restricționează spațiul aerian, poate să dea jos tot, și apoi vedem al cui e. Dacă România nu a declarat această zonă restricționată, atunci va face la fel. La fel ca și celelalte state din NATO, va supraveghea deplasarea acestor ținte și va acționa atunci când consideră că este pus în pericol viața oamenilor sau a bunurilor”, mai spune Ștefan Dănilă.

Într-un articol pentru Monitorul Apărării, Florin Jipa, fost purtător de cuvânt la Ministerul Apărării, arată că „e posibil ca cele două drone să fi fost de cercetare”.

„Ele au adunat informaţii din Marea Neagră, unde sunt platforme petroliere, dar şi nave în apele teritoriale ale României, dar şi de pe uscat, din porturile de la Constanţa şi Agigea, cât şi din bazele militare unde se vor antrena sau se antrenează deja infanteriştii marinari ucraineni”, arată Florin Jipa.

În România, instituția care se ocupă cu determinarea frecvențelor și identificarea încălcării acordurilor internaționale prin monitorizarea parametrilor tehnici de emisie recepție de la graniță este Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații(ANCOM). Surse din instituție au spus pentru Europa Liberă că ANCOM nu are atribuții în spațiu momentan, ci numai terestru, dar în următoarele luni ANCOM va avea astfel de atribuții prin lege.

Inginerul Augustin Lupu spune că în această privință sunt multe detalii tehnico - legislative care trebuie dezbătute.

„Nu am cunoștință despre atribuțiile în domeniul bruiajului posibil a fi alocate ANCOM - ului. Dar conform ANCOM și legislației incidente bruiajul este interzis. Chiar și în proiectele de cercetare specifice domeniului, testarea și operaționalizarea unui sistem radio, care până la urmă este de fapt o emisie radio, este complicată”, a spus Augustin Lupu.

Inginerul mai spune că, până la războiul din Ucraina, cei care utilizau dronele în scopuri ilicite, uneori chiar în activități de forță, precum braconaj, transbordări de țigarete etc, erau trași la răspundere de Poliție și Jandarmerie.

„Nicidecum de Armată. Armata era orientată spre drone de dimensiuni mari, coordonate prim satelit și care zboară la altitudini mari. De aici, dotările corespunzatoare. Paradigma s-a schimbat odată cu Ucraina și toată lumea este pusa în dificultate acum, nu doar Armata Română”.

„Ce ar putea face însă Armata – și statul în general – este sa lanseze multe teme de dezvoltare locală prin competitii de prototipuri, a unor sisteme de contracarare. Este o necesitate de securitate ce se poate transforma economic în anii următori. Modelul clusterului BraveOne din Ucraina este unul care pare ancorat mai bine în realitate decât proiectele de cercetare derulate în România prin UEFISCDI (Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii a Ministerului Educației)”, a spus Augustin Lupu.

Cu privire la „țintele aeriene” de săptămâna trecută, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat duminică, 19 octombrie, că a transmis partenerilor din NATO (la reuniunea miniștrilor apărării din NATO, de la Bruxelles, de pe 17 și 18 octombrie) că trebuie implementate rapid planurile regionale de apărare, mai ales la Marea Neagră.

La reuniune, ministrul român a cerut aliaților, din nou, „apărări aeriene și antirachetă integrate la nivel aliat, în contextul incursiunilor neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian al NATO”.

Totodată, ministrul român al Apărării a semnat o scrisoare de intenție pentru cooperare la constituirea unor flote multinaționale de sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS), ca parte a extinderii Capabilității NATO de Supraveghere Terestră (NISRF).

Vineri, pe 17 octombrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat autoritățile române și Comandantul Suprem al Forțelor Aliate ale NATO din Europa pentru răspunsul rapid și eficient la primul incident de săptămâna trecută.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.