Premierul estonian, Kaja Kallas, pe lista de urmăriți a Rusiei, alături de zeci de politicieni și oficiali europeni

Secretarul de stat estonian Taimar Peterkop, ministrul lituanian al culturii Simonas Kairys, și premierul estonian Kaja Kallas sunt acuzați de „distrugerea monumentelor soldaților sovietici”, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Acuzațiile au legătură cu îndepărtarea monumentelor memoriale din perioada sovietică.

„Acesta este doar începutul”, a scris Zaharova pe canalul ei Telegram, preluată de The Guardian.

„Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii de nazism și fascism trebuie urmărite penal”, a adăugat Zaharova.

Autoritățile ruse nu au spus încă ce acuzații penale concrete li se aduc celor trei.

Moscova a plasat mai mulți înalți oficiali și generali ucraineni pe lista sa de urmăriți de la începutul războiului, dar Kallas este primul șef de guvern cunoscut căutat de Moscova.

Premierul estonian a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, care a condus eforturile europene de a spori asistența militară acordată Kievului și de a înăspri sancțiunile împotriva Rusiei.

Kallas a reacționat și a spus că nu este „nimic surprinzător” în decizia autorităților rusești.

„Kremlinul speră acum că această mișcare ne va reduce la tăcere, pe mine și pe alții, dar nu vori reuși. Dimpotrivă. Voi continua să acord sprijinul meu puternic pentru Ucraina. Voi continua să susțin creșterea apărării Europei.”

Decizia Moscovei de a o adăuga Kallas pe lista sa de urmăriți internațional va crește și mai mult tensiunea în regiune într-un moment în care multe capitale occidentale au tras un semnal de alarmă cu privire la amenințarea militară crescândă din partea Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că liderul estonian „a făcut acte ostile împotriva țării noastre și a memoriei istorice”.

Înlăturarea monumentelor din epoca sovietică a fost o problemă delicată în Estonia, o fostă republică sovietică din 1944 până în 1991, unde aproape un sfert din populația de 1,3 milioane de oameni este constituită din etnici ruși.

Procesul s-a accelerat de când trupele rusești au invadat Ucraina, Kallas angajându-se să înlăture toate monumentele comuniste din spațiile publice.

„Am decis că monumentele sovietice trebuie să fie îndepărtate din spațiile publice și o vom face cât mai repede posibil”, a spus Kallas în vara anului 2022, când oficialii au îndepărtat un memorial al tancurilor sovietice din Narva, un oraș în mare parte vorbitor de limbă rusă, aflat la granița cu Rusia.

În 2007, după ce a îndepărtat o statuie din Tallin, cunoscută sub numele de Soldatul de Bronz, Estonia s-a confruntat cu două nopți de revolte și jafuri, urmate de un atac cibernetic masiv pe care oficialii estoni l-au pus pe seama Rusiei.

De asemenea, Estonia a luat măsuri pentru a contracara propaganda prorusă despre războiul din Ucraina, interzicând patru canale rusești de televiziune, sursă de știri pentru vârstnicii de etnie rusă.

Tensiunile între cele două state sunt în creștere, iar serviciul de informații extern al Estoniei a avertizat marți că Rusia intenționează să dubleze numărul trupelor staționate de-a lungul graniței rusești cu statele baltice și Finlanda, ca parte a pregătirilor pentru un potențial conflict militar cu NATO în următorii 10 ani.

Kaupo Rosin, directorul general al serviciului secret estonian, a declarat reporterilor înainte de publicarea raportului anual al agenției sale că „Rusia a ales calea confrutării pe termen lung, iar Kremlinul anticipează probabil un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu.”

„Vom vedea foarte probabil o creștere a forței de muncă, poate o dublare. Vom vedea o creștere a transportoarelor de personal armate, tancurilor, sistemelor de artilerie în următorii ani.”

Rosin a spus că un atac militar al Rusiei este „foarte puțin probabil” pe termen scurt, parțial pentru că Rusia a trebuit să păstreze trupe în Ucraina , dar a cerut Europei să se pregătească și să se înarmeze.

„Dacă nu suntem pregătiți, probabilitatea [a unui atac militar rusesc] va fi mult mai mare decât fără nicio pregătire”, a adăugat Rosin.

Într-un interviu cu jurnalistul conservator Tucker Carlson săptămâna trecută, Putin a respins avertismentele occidentale, spunând că țara sa „nu are niciun interes pentru Polonia, Letonia sau oriunde altundeva”.

Rusia a trecut pe lista de urmăriți câteva zeci de politicieni baltici de diferite niveluri, inclusiv pe fostul ministru de interne leton Marija Golubeva după ce Letonia și-a anunțat intenția de a elimina memorialele sovietice din spațiile publice, stârnind furia Moscovei după ce a demolat un obelisc de aproape 80 de metri ridicat în timpul stăpânirii sovietice a Letoniei.

Toate cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – au expulzat deja diplomații ruși din țările lor, pe fondul tensiunilor legate de conflictul din Ucraina.

Relațiile cu Moscova au rămas tensionate de când și-au câștigat independența în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice, pe care au văzut-o ca pe o putere ocupantă.

După demolarea monumentelor sovietice, zeci de politicieni și oficiali europeni sunt urmăriți internațional de Rusia

Un alt element important al așa-zisei lupte „împotriva nazismului” îl reprezintă pentru Rusia dosarele penale deschise împotriva politicienilor est-europeni, de obicei legate de demolarea monumentelor din vremea URSS, scrie Mediazona.

Mediazona a aflat că 59 din cei 68 de deputați letoni care au votat pentru demolarea monumentelor au fost trecuți pe lista neagră, tot așa cum niciunul dintre parlamentarii care s-au pronunțat împotriva acestei legi nu a fost trecut pe lista de urmăriți.

Lor li se adaugă numeroși oficiali militari ucraineni de rang înalt și sute de persoane pe care anchetatorii îi etichetează ca „mercenari străini” în rândurile Forțelor Armate ucrainene.

La sfârșitul anului 2020, cu un an și jumătate înainte de invazia Ucrainei, Alexander Bastrîkin, șeful Comitetului de anchetă rus, a înființat un departament special pentru „denazificare”, scrie Mediazona.

Conform planului său, angajații acestui departament au fost însărcinați cu investigarea crimelor legate de „reabilitarea nazismului” și „denaturarea istoriei”.

Într-un interviu oficial acordat RIA Novosti, o agenție rusă de știri, Bastrîkin a justificat măsura „în contextul războiului informațional în curs” și a „încercărilor de reabilitare a nazismului atât în țara noastră, cât și în străinătate”.

Inițial, unitatea nu a jucat niciun rol vizibil, fiind implicată în căutarea unor persoane care au postat fotografii cu Adolf Hitler pe site-ul „Regimentul Nemuritor” sau care au încercat fără succes să clasifice demolarea unui terminal aeroportuar din Ekaterinburg din 1937 drept „reabilitare a nazismului".

Apoi, departamentul și-a mutat atenția asupra cercetării istorice: anchetatorii din Rusia au colectat materiale și au intervievat veterani supraviețuitori al celui de-al Doilea Război Mondial, apoi au cerut instanțelor să recunoască crimele în masă comise de armata germană drept „genocid al poporului sovietic”.

Totul s-a schimbat odată cu invazia rusească din Ucraina: „denazificarea” a devenit unul dintre pretextele invaziei, iar departamentul lui Bastrîkin a ajuns copleșit de muncă.

Până în martie 2022, de exemplu, a existat un caz împotriva jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon, iar comunicatele de presă despre combaterea nazismului au început să apară pe canalul Telegram al departamentului aproape în fiecare săptămână.

Un alt proiect politic al lui Bastrîkin a fost reînviat: departamentul pentru investigarea bombardamentelor din Donbas, creat în 2014.

După ce a examinat baza de date a Ministerului Afacerilor Interne, Mediazona a descoperit că rezultatul muncii acestor departamente au fost sute de dosare penale împotriva străinilor care este puțin probabil să viziteze vreodată Rusia.

Printre aceștia se numără personal militar ucrainean, soldați ai Legiunii Internaționale a Forțelor Armate ale Ucrainei, precum și politicieni și oficiali europeni care ar „reabilita nazismul” prin decizia de a demonta monumentele sovietice.

Luptătorii din Legiunea Internațională și din alte unități străine ale armatei ucrainene reprezintă o mare categorie de străini căutați de autoritățile ruse.

Ministerul Afacerilor Externe și Vladimir Putin, alături de Alexander Bastrîkin, folosesc adesea termenul de „mercenarii străini” în discursurile publice.

Bastrîkin vorbește frecvent despre investigațiile împotriva lor. Într-un raport făcut public la începutul lunii februarie, el a anunțat că sunt investigați 593 de străini din 46 de țări.

Mediazona a reușit să identifice 396 de persoane din 36 de țări în baza de date pentru activități „mercenare”, o discrepanță destul de mare față de cifra anunțată de Comisia de Investigație, posibil din cauza unor persoane nelistate sau de suspecți neidentificați.

Cele mai mari grupuri includ 100 de georgieni, probabil din Legiunea Georgiană, 93 din Regatul Unit și 61 de belaruși, posibil asociați cu Regimentul Kastuś Kalinoŭski.