Apelul președintelui american Donald Trump la ajutor în securizarea rutelor de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o efectiv prin atacuri asupra navelor și amenințări, pare să primească reacții mixte, în timp ce aliații își analizează opțiunile.
Trump a declarat într-o postare pe rețelele de socializare din 15 martie că „multe țări” vor trimite nave de război împreună cu Statele Unite „pentru a menține strâmtoarea deschisă și în siguranță”.
Liderul american, care a comentat în timp ce atacurile aeriene împotriva Iranului au intrat în a treia săptămână, nu a precizat la ce țări se referă, deși a spus că „sperăm” că China, Franța, Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit și „altele” se vor alătura.
Reacțiile din 16 martie au fost însă oarecum discrete.
Marea Britanie și Danemarca păreau deschise să ajute transportul maritim în Orientul Mijlociu, deși cu avertismente privind evitarea implicării în conflictul mai amplu pe care Statele Unite și Israelul îl poartă împotriva Teheranului.
Îți mai recomandăm MAE reacționează după ce Teheranul a avertizat România cu privire la decizia CSAT. Vor fi consecințe juridice și politice, spune Iranul„Lucrăm cu alții pentru a elabora un plan credibil pentru Strâmtoarea Ormuz, care să ne asigure redeschiderea transportului maritim și a trecerii prin strâmtoare”, a declarat premierul britanic Keir Starmer.
Wall Street Journal a relatat pe 15 martie, citând oficiali americani anonimi, că administrația Trump ar putea anunța, chiar în această săptămână, că mai multe țări au convenit să formeze o coaliție pentru escortarea navelor pe această cale navigabilă crucială.
Publicația menționează că problema este încă în discuție și că misiunea s-ar putea schimba în funcție de condițiile de pe câmpul de luptă. De asemenea, se menționează că potențialii participanți dezbat când va începe o astfel de misiune - în timpul ostilităților sau numai după un armistițiu.
Miniștrii de Externe ai UE intenționează să discute pe 16 martie despre consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, dar nu se așteaptă să discute extinderea rolului acesteia pentru a include Strâmtoarea, care este ruta de transport maritim pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol.
Între timp, Germania, Grecia și Italia par să fi exclus complet participarea.
„Ce așteaptă Trump de la o mână de fregate europene pe care puternica Marină americană nu le poate face? Acesta nu este războiul nostru; nu l-am început noi”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.
Îți mai recomandăm Parlamentul a aprobat decizia CSAT ca SUA să trimită noi forțe în România. Dezbaterile, suspendate în zgomot de fluiere și vuvuzele ale AURÎntr-un interviu publicat pe 16 martie de The Financial Times, Trump a declarat că NATO se confruntă cu un „viitor foarte rău” dacă națiunile membre nu ajută Statele Unite în Iran.
„Este normal ca oamenii care beneficiază de strâmtoare să ajute să se asigure că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a declarat Trump, citat de FT.
WSJ a mai relatat că șefii de corporații petroliere i-au avertizat pe oficialii administrației că este probabil ca această criză energetică cauzată de războiul din Iran să se agraveze.
Într-o serie de întâlniri la Casa Albă și în discuții recente cu secretarul pentru Energie, Chris Wright, și secretarul de Interne, Doug Burgum, directorii generali ai Exxon Mobil, Chevron și ConocoPhillips au declarat că perturbările transportului maritim din strâmtoare „vor continua să creeze volatilitate pe piețele energetice globale”, a relatat WSJ, citând persoane familiarizate cu situația.
Dacă forțele militare ar începe să escorteze navele prin strâmtoare cât timp ostilitățile sunt încă în desfășurare, acest lucru ar marca o nouă fază periculoasă în războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Îți mai recomandăm Șase nave comerciale atacate în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz. Prețul țițeiului a ajuns la 92 de dolari/barilTeheranul a ripostat împotriva aliaților arabi americani din regiune și ar putea viza vasele străine din strâmtoare, chiar dacă Trump și alți oficiali americani au declarat că marina iraniană a fost distrusă în timpul atacurilor aeriene americano-israeliene.
În ciuda atacurilor aeriene americane și israeliene, Iranul a rămas sfidător, lansând rachete și drone împotriva Israelului și a aliaților arabi americani din regiune.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a contestat pe 15 martie afirmația lui Trump conform căreia Teheranul ar încerca să negocieze cu Washingtonul.
Trump a spus că nu este pregătit pentru discuții deoarece „termenii” Teheranului nu erau suficient de buni.
„Nu am cerut niciodată un armistițiu și nici măcar nu am cerut negocieri”, a declarat Araqchi pentru CBS TV. „Suntem gata să ne apărăm cât timp este nevoie.”
Your browser doesn’t support HTML5
Petroliere în flăcări în Golful Persic, după atacuri iraniene cu drone
La Națiunile Unite, pe 16 martie, Iranul a promis că nu se va supune unei „agresiuni ilegale”.
„Cea mai urgentă și fundamentală problemă a drepturilor omului în ceea ce privește Iranul este amenințarea iminentă la adresa vieților a 90 de milioane de oameni, ale căror vieți sunt în pericol imediat și grav la umbra unei agresiuni militare nechibzuite”, a declarat Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU.
Articol preluat de la rferl.org
Îți mai recomandăm Trei nave din Strâmtoarea Ormuz lovite de „proiectile necunoscute”. Zelenski: Echipe ucrainene anti-drone lucrează în țările din GolfEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI