Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni, într-o conferință de presă, că Teheranul îndeamnă statele să nu se implice în război.
„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, ați menționat România. Da, am auzit că au adoptat o rezoluție în această privință. Această acțiune ar constitui, fără îndoială, o participare la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Esmaeil Baghaei.
Declarația oficialului iranian a venit după ce, săptămâna trecută, România a permis Statelor Unite să folosească bazele militare pentru reaprovizionarea avioanelor folosite în misiuni în Orientul Mijlociu.
Esmaeil Baghaei a mai spus că permisiunea acordată de România Statelor Unite este „complet inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional și ar atrage după sine răspunderea internațională a guvernului român, în cazul în care ar fi pusă în practică, precum și, din punct de vedere politic”.
„Ar fi o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară. Acest lucru se datorează faptului că popoarele din Iran și România au fost întotdeauna în relații de prietenie”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Baghaei a afirmat că „nu există niciun motiv sau scuză pentru ca orice altă țară să dorească să se alăture acestei agresiuni militare și, în opinia noastră, este absolut inacceptabil”.
„Cu siguranță vom lua măsurile adecvate, atât din punct de vedere juridic, cât și politic”, a avertizat el.
Reacția MAE: România nu este parte a conflictului
Ministerul Afacerilor Externe de la București spune că a luat notă de afirmațiile oficialului iranian și precizează că acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.
„România găzduiește de mai bine de zece ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”, completează MAE.
„România nu este parte a conflictului”, subliniază Ministerul român al Afacerilor Externe.
Diplomația românească mai spune că „prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”.
„În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor.”
„Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, mai spune MAE.
General în rezervă: Poate exista un oarecare risc, dar există mijloacele pentru a-l contracara
Fostul comandant al Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) al NATO de la București, generalul în rezervă Dorin Toma, spune pentru Europa Liberă că, din perspectiva securității, România „nu este într-o situație de risc deosebită, dar un risc există întotdeauna”.
El explică: din punct de vedere militar, România are o apărare împotriva rachetelor în straturi, care o poate proteja de eventuale rachete balistice.
„România ar putea fi parțial în raza de acțiune a unor tipuri de rachete balistice iraniene cu bătaie medie, dar este foarte greu să ajungă până în spațiul aerian național. De ce? Pentru că traiectoria rachetelor balistice ar trebui să survoleze teritoriul Turciei”, detaliază generalul Toma.
Turcia a respins în ultimele două săptămâni cele trei rachete îndreptate împotriva sa, datorită sistemului de protecție al NATO.
Generalul Dorin Toma continuă: „Chiar dacă ar ajunge (rachete balistice, n.r.) în spațiul aerian al României, există interceptorii sistemului Aegis de la Deveselu. Sistemul interceptează rachetele balistice în spațiul extraatmosferic și, în eventualitatea în care nu pot fi interceptate de către sistemul Aegis, sistemele Patriot au aceeași misiune - pot intercepta o astfel de rachetă”.
El mai spune că rachetele interceptoare ale sistemelor Patriot „nu interceptează rachetele balistice în afara atmosferei, ci pe traiectoria de coborâre”.
Fostul comandant NATO mai explică pentru Europa Liberă că în România există și un al treilea sistem de interceptare al unor eventuale rachete – Mamba, sistem dislocat de Franța, stat care conduce Grupul de Luptă al NATO din România, înființat imediat după invadarea Ucrainei de Rusia, în februarie 2022.
În același timp, generalul Dorin Toma amintește că, după începerea atacurilor în Orientul Mijlociu, în Europa s-a vorbit de posibile amenințări teroriste.
„Toată Europa a identificat-o ca o potențială amenințare; s-au luat probabil măsuri în consecință”, spune generalul în rezervă Dorin Toma.
Serviciul Român de Informații menține nivelul de alertă albastră, adică nivelul „precaut”.
Fostul comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) al NATO de la București reclamă felul în care decidenții au comunicat săptămâna trecută decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului de a permite dislocarea unor avioane americane pe teritoriul național, decizie care a stârnit supărarea Iranului.
Generalul în rezervă Dorin Toma crede că politicienii „nu trebuie să spună că România nu se confruntă cu niciun risc, ci să fie transparenți”.
„Amenințarea există tot timpul, mai ales acum, și trebuia prezentată corect.”
„În momentul în care am luat o astfel de decizie la nivel politic, de a permite diferitelor capabilități americane să folosească facilități de pe teritoriul României, din momentul acela e normal că apărea un risc și trebuia comunicat corect: că poate exista un oarecare risc, dar există mijloacele, capabilitățile necesare pentru a contracara acest risc și populația nu trebuie să își facă nicio grijă în acest sens”, conchide fostul lider militar.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat miercuri, 11 martie 2026, solicitarea Statelor Unite de a disloca avioane militare și un contingent militar suplimentar în România, pentru a sprijini operațiunile sale în războiul din Iran.
Între timp, trei aeronave americane de realimentare au ajuns în România, duminică după-amiază, la Baza 90 și urmează să ajungă la Baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Decizia CSAT a fost aprobată în aceeași zi de Parlament. Au fost 272 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și 5 „abțineri”. Doi parlamentari n-au votat.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat săptămâna trecută pentru Europa Liberă că riscurile ca România să fie atacată de Iran pentru că sprijină SUA în războiul împotriva ei sunt mici.
Însă nu inexistente.
„Posibilitatea ca o rachetă balistică cu bătaie medie, adică până în 2.000 de km – maximul pe care îl ating rachetele iraniene – [să ajungă în România] este foarte, foarte puțin probabilă.”
Generalul în rezervă a explicat: pentru a ajunge în România, un posibil proiectil iranian ar trebui să parcurgă spațiul aerian al Turciei sau să treacă de Mediterana de Est, de Marea Egee și Marea Neagră.
Adică ar trebui să depășească zone – inclusiv apărate de NATO – care sunt pregătite pentru a le intercepta.
Sursele Europa Liberă România spun că scutul antirachetă al NATO, inclusiv componentele din România și Polonia, a ajutat la doborârea celor trei rachete care au intrat în spațiul aerian al Turciei. Mai mult, Statele Unite au trimis în estul Mării Mediterane distrugătoare care, împreună cu scutul antirachetă, protejează Europa.
Președintele Nicușor Dan a spus după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării de miercuri că dislocarea echipamentelor și forțelor militare americane în România este „temporară”.
„E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a detaliat președintele, fără de precizeze numărul exact al echipamentelor.
Nicușor Dan a afirmat că „aceste echipamente sunt defensive” și a subținiat că „ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis”. „În termeni tehnici, ele sunt echipamente non-cinetice.”
Președintele a menționat că militarii și echipamentele urmează să fie dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite. „Este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.”
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a mai declarat președintele Nicușor Dan pe 11 martie.
La finalul săptămânii trecute, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a declarat că Statele Unite ale Americii nu au „cerut” României o bază militară, ci oferă mai multă siguranţă cetăţenilor români.
„După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict (din Orientul Mijlociu – n.r.) sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României”, a declarat Lazurca, potrivit News.ro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
