Recensământ 2022. De ce sunt neplătiți recenzorii, la șase luni de la primele chestionare

Motivele decalajului între munca miilor de recenzori contractați - ținta de 20.000 de recenzori activi constant la nivel național nu ar fi fost atinsă - și plata lor e timpul necesar validării chestionarelor aplicate, susțin reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS), instituție care a coordonat Recensământul.

Pe de altă parte, alocarea banilor necesari la rectificarea bugetului de stat s-a făcut abia recent, la rectificarea bugetară operată de Guvern în luna august. Este vorba de alocarea a 192 de milioane de lei pentru plata personalului Recensământului, recenzori, recenzori-șefi și coordonatorii acestora.

La decalarea plăților s-a adăugat și post-recensământul, derulat în august, în care au fost aplicate chestionare într-o localitate din mediul rural și în reședința de județ din toate județele țării.

Cu alte cuvinte, INS-ul centralizează aplicarea chestionarelor din toate etapele Recensământului și abia apoi vor fi făcute plățile. Asta deși unii recenzori au intrat în pâine încă din 14 martie, în cadrul autorecenzării asistate.

Recenzorii sunt plătiţi cu 7 lei / chestionar, în cazul chestionarelor pentru recenzarea locuinţei, respectiv cu 3,5 lei în cazul chestionarelor de locuinţă.

Sumele au fost valabile atât la recenzarea faţă în faţă, cât şi la autorecenzarea asistată, foarte utilizată în special în mediul rural și care a debutat în 14 martie (în paralel cu autorecenzarea pe cont propriu). În urmă cu aproximativ șase luni.

„Pentru munca din martie - aprilie mă aşteptam să fim totuşi plătiţi până acum!”

„Se puteau face etapizat aceste plăți. Înțeleg, că încă trebuie verificat ce am muncit în iulie, dar pentru martie-aprilie am fi putut fi plătiți”, ne-a spus o recenzoare din județul Cluj, dorind să își păstreze anonimatul.

A realizat câteva mii de chestionare, în toate etapele și formele Recensământului 2022: autorecenzarea asistată (14 martie - 27 mai), Recensământul față în față și recenzare în puncte fixe (31 mai-31 iulie). Ba mai mult, a participat și la post-recenzare.

Dacă la autorecenzarea asistată și recenzarea față în față a lucrat în satele unde locuiește, a prestat în municipiul reședință de județ la recenzarea în centre fixe (și la post-recenzare). De altfel într-un astfel de centru a întâlnit-o și Europa Liberă în urmă cu aproape 2 luni. Acum spune că nu se aștepta ca plățile să fie atât de mult decalate.

„Ni s-a spus că în termen optimist vom fi plătiți de la finalul lui august, început de septembrie. Înțeleg că de fapt în Legea Recensământului e prevăzut ca termen limită decembrie 2022”, spune, cu un ton tragi-comic, ea.

Știe că are de încasat o sumă consistentă.

„Se mai amuză prietenii și îmi spun că 'am dat lovitura', că voi primi o sumă mare, dar eu știu cât am muncit. Eu mi-am asigurat mâncarea în timpul lucrului, transportul, în cea mai mare parte, deși nu am mașină. Am insistat la Primărie să mă sprijine cu transportul, devenise foarte greu să mă deplasez la locuințe răsfirate pe o distanță foarte mare”, continuă ea.

Este convinsă că plata mult decalată a recenzorilor i-a făcut pe mulți, în special pe cei tineri, să nu se „înroleze” la Recensământ. A transmis asta și autorităților cu care a interacționat.

„Cine lucrează fără niciun ban? Eu nu am intrat în chestia asta pentru bani, dar sunt persoane pentru care au fost cu siguranță foarte importanți, pentru facturi, cheltuieli. Personal nu am stat în banii ăștia, dar poate sunt unii care au stat în ei”, a spus ea.

Înțelege pe undeva necesitatea verificării foarte riguroase a aplicării chestionarelor, dar se scurge deja prea mult timp.

„Mi s-a spus că e o 'armată' de oameni care verifică și validează în detaliu aplicarea chestionarelor. Înțeleg, dar această armată văd că a cam bătut pasul pe loc, ținând cont că vorbim de chestionare aplicate și din martie, iar acum suntem în septembrie...”.

Institutul de Statistică: Trebuie să validăm chestionarele

Dacă în cazul persoanelor care s-au autorecenzat, acesta puteau afla în maxim șapte zile dacă chestionarul le-a fost validat sau nu, procesul validării se dovedește mult mai migălos la celălalt capăt al firului, în cazul recenzorilor.

De ce, cu atât mai mult cu cât recenzori au lucrat în permanență cu tablete, conectate în permanență la platforma INS?

„Recenzorii au fost în sistem, dar trebuiau verificate toate aceste chestionare aplicate. Ulterior, au fost niște 'dubluri', unele persoane (recenzori, n.red.) au revenit asupra acestor chestionar, deci trebuia verificată și calitatea acestor informații”, a spus pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Recensământului.

Alina M şi Ciprian F, recenzori în capitală, au de primit sume între 5.000 - 10.000 de lei, conform propriilor calcule, dar nu ştiu de fapt câte chestionare le-au fost validate şi când vor primi banii, potrivit unui reportaj Digi24.

Purtătorul de cuvânt al Recensământului ne-a precizat că virarea banilor a depins și de rectificarea bugetară din august, care a prevăzut bugetul de 192 milioane de lei, pentru plata personalului de la Recensământ.

INS a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care banii vor fi distribuiți celor aproape 3.200 de Primării din țară. Repartizarea sumelor pe localități nu este însă cea finală.

„Situațiile de plată nu sunt încă finalizate. Încă nu s-a încheiat procesul de validare a tuturor chestionarelor, vom publica un calendar pe această temă; începând cu 21 septembrie, până în 10 octombrie, vom trimite situațiile de plată către unitățile coordonatoare de la nivel județean și de aici vor merge spre Primării”, ne-a declarat Bogdan Drăghia.

La rectificarea bugetară, publicată Guvernul a aprobat suma de 192 de milioane de lei pentru plata recenzorilor și a coordonatorilor acestora. INS a repartizat sumele de plată către Primării, totalizând aproape 160 de milioane de lei, peste 30 de mil lei fiind nerepartizați.

Primăriile vor fi cele care vor face plăţile către recenzori.

În ce județe sunt de plătit cele mai mari sume recenzorilor

Capitalei îi sunt alocate cele mai mari sume pentru plata recenzorilor, aproximativ 6,3 milioane de lei, cele mai mari sume (peste 1,3 milioane lei în ambele cazuri) către Sectorul 3 și Sectorul 6.

Pe județe, cea mai mare sumă este de plată în județul Suceava, unde au fost recenzate peste 614.000 de persoane, adică peste 99% din populația țintă.

În alte cinci judeţe, Iaşi, Argeș, Bacău, Prahova şi Dolj vor fi plătiţi peste 5 milioane de lei, iar în altele zece sumele vor fi peste 4 mil lei. În cele mai multe judeţe plăţile variază între 4 mil - 2 mil, cu două excepţii: Tulcea şi Covasna, care vor primi fiecare sub 2 milioane de lei.

INS nu ştie numărul exact al recenzorilor care trebuie plătiţi

La peste o lună de la încheierea Recensământului, INS nu ştie câţi recenzori au muncit efectiv în cadrul acestuia.

Ţinta de personal a fost de 20.000 de recenzori, dar pe parcurs au existat deficite mari, în special Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov. Europa Liberă a relatat pe larg pe această temă.

„Au fost multe situaţii în care persoanele au fost la instructaj, dar au renunţat apoi”, a spus Bogdan Drăghia.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, nuanţează discuţia.

„Recenzori au fost, dar mulţi au renunţat. Noi aveam nevoie de 314 recenzori și am încheiat peste 550 de contracte. Se confruntau adeseori cu probleme tehnice, de transmitere a datelor prin tablete, își dădeau seama că le ia mult mai mult decât au crezut să aplice un chestionar și renunțau”, spune el.

Potrivit repartizării întocmite de INS, Cluj-Napoca va primit 1,2 milioane de lei pentru plata recenzorilor. Cuantumul sumelor alocate va trebui finalizat, iar banii ar urma să fie viraţi de la bugetul de stat, a adăugat el.

Nu va exista o presiune pe bugetele locale, mai ales în cazul oraşelor mai mici sau al comunelor.

Cei care au muncit în cadrul Recensământului, nu trebuie să îşi facă griji legate de plăţi, pentru că banii vor fi viraţi, spune preşdintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici.

Este al patrulea Recensământ (după cele din 1992, 2002 şi 2011) pe care îl parcurge în calitate de primar al comunei comunei Vulcana-Băi, din judeţul Dâmboviţa.

„Aşa se întâmplă la Recensăminte, plăţile sunt dubă. Banii sunt practic repartizaţi, nu e niciun fel de problemă la nivelul comunelor”, a spus Emil Drăghici.

Singurii care rămân cu „buza umflată”, până la plata banilor, sunt recenzorii. Chiar dacă unii vor avea de încasat, pe baza muncii prestate, sume considerabile.