Recensământ 2022. Ce spun românii care ajung să se recenzeze pe ultima sută de metri. Recenzorii ridică problema banilor

Un procent de 15% din populația estimată a României - de aproximativ 19 milioane de locuitori - nu este încă recenzată, astfel că termenul limită al Recensământului, care urma să se încheie pe 17 iulie, a fost prelungit până în 24 iulie.

Dacă autorecenzarea a depășit pragul de o treime din populația estimată - aproape 9 milioane de chestionare cu CNP unic, validate (alte aproape 2 milioane fiind completate incorect) - recenzarea față în față, care a debutat în 31 mai, s-a lovit de numărul insuficient de recenzori contractați.

Recenzorii activi s-au lovit la rândul lor de reticența unora dintre cetățeni de a le deschide ușa pentru colectarea datelor.

Un motiv pentru lipsa recenzorilor poate fi și faptul că plata chestionarelor aplicate se va face retroactiv, cel mai optimist termen de plată fiind a doua jumătate a lui august.

Cea mai acută nevoie de recenzori a fost în București, unde e și cea mai scăzută rată de recenzare din țară: sub 60%. Aici a fost un deficit de aproape 1.000 de recenzori, dintr-un total estimat la 1.700.

Probleme similare au fost și în alte județe, astfel că din 6 iulie au fost înființate peste 700 de puncte fixe de recenzare în țară, în special în zonele unde Recensământul a înaintat mai greu. Sunt locuri deschise zilnic, inclusiv în weekend, unde cetățenii se prezintă în fața recenzorilor și nu invers.

Harta celor peste 700 de puncte fixe de recenzare din țară, unde cetățenii se pot deplasa pentru colectarea datelor de către recenzori, până în 24 iulie.

Efectul nu ar fi întârziat să apară.

„Dacă la Recensământul față în față aveam undeva la 100.000 de chestionare efectuate pe zi, după deschiderea centrelor de recenzare am ajuns și la 250.000”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS), Vladimir Alexandrescu.

Vineri, 15 iulie, aproximativ 85% din populația României era recenzată, cele mai mari „restanțe” fiind în București, Timiș și Ilfov.

La celălalt pol, județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Vrancea au atins deja pragul de 100% populație recenzată.

Punctele fixe de recenzare au fost amenajate în cinematografe, mall-uri, sedii ale Primăriilor ori ale Direcțiilor de Statistică din țară.

35 de puncte fixe de recenzare au fost înființate în județul Cluj, din care 8 în Cluj-Napoca, la cinematografe, malluri ori supermarketuri, respectiv sedii ale Primăriei și ale Direcției de Statistică.

Municipalitatea are încă activ anunțul de recrutare a peste 300 de recenzori, unii din cei existenți fiind mutați de la un punct fix din oraș, la altul, în funcție de cerere.

În București, 30 de puncte fixe de recenzare sunt deschise. În Timiș sunt 25, din care 14 doar în Timișoara, tocmai pentru a mai recupera din decalajul recenzării lente.

De ce au ajuns la recenzare pe ultima sută de metri

Europa Liberă a vizitat un centru de recenzare din Cluj, județ unde lucrurile par să decurgă în clasicul stil ardelenesc: „nici prea-prea, nici foarte-foarte”.

Județul nu e nici atât de avansat precum „vecinul” Bistrița-Năsăud, dar nici atât de în urmă precum Timiș - concurentul strategic la nivel de reședințe de județ.

„M-am luat cu alte treburi, am fost și plecat și am lăsat-o pe ultimul moment. Am o prietenă recenzor, care între timp a renunțat, dar am aflat de la ea de recenzarea în puncte fixe, inclusiv în zona mea. Așa că am venit direct, să rezolv problema și să îmi văd de treabă”, spune Marius Gomboșiu, 40 de ani, la ieșirea din punctul de recenzare fixă din Mănăștur, cel mai mare cartier din Cluj-Napoca.

Centrele de recenzare fixe sunt deschise de luni până duminică.

„Am avut mult de lucru, nu știu să fi ajuns recenzorul la ușa mea și iată-mă aici”, spune Paula.

Se apropie de ora închiderii și așteptarea pentru a intra la unul din cei doi recenzori din biroul amenajat în cinematograful de cartier e minimă. Asta după ce pe parcursul zilei a fost destul de aglomerat.

Aproape 50 de chestionare a aplicat de-a lungul zilei un recenzor, dublat de alți doi care au lucrat în schimburi, deci undeva la 100 de persoane recenzate.

Nu toți oamenii ajung să se recenzeze în puncte fixe din cauza amânării sau a agendei încărcate.

Unii dintre recenzorii dintr-un oraș universitar precum Clujul provin din rândul studenților.

Cristina și Levente tocmai ies și ei din centru.

„Ca tată și cap al familiei am făcut eu înregistrarea la Recensământul online. Pentru mine și pentru copii mi-au trimis linkul (prin accesarea căruia se făcea autorecenzarea) pe adresa mea de mail și pentru soție nu. Așa că nu am avut de ales și am venit aici”, spune bărbatul.

„Probabil a fost recenzorul și acasă, dar eu lucrez între 9-18 și poate nu s-au suprapus programele. A mers însă foarte repede aici”, adaugă Cristina.

Două doamne stau la masa recenzorului și explică că au venit doar pentru a recenza o locuință din localitatea situată la doar 5 kilometri de Cluj, în Florești - cea mai mare comună din România, cu peste 50.000 de locuitori.

Recenzorii sunt asaltați de întrebări și după încheierea programului.

„A venit recenzorul acasă, ne-a recenzat dar a zis că locuința din Florești nu o poate recenza, că nu e în aria lui”, explică una dintre femei. Nu îi e clar care ar fi fost diferența între recenzarea locuinței respective încă din prima fază și luarea în evidență a imobilului în punctul fix.

Doamna Genoveva își așază cartea de identitate între celelalte acte, în timp ce iese din biroul de recenzare.

„M-am înscris pe platformă, dar am fost internată în spital după aceea și nu am reușit să mă autorecenzez. Recenzorul la noi în bloc nu l-am văzut, m-am interesat unde pot să merg eu să fiu recenzată și am venit ca tot omul aici. E util mai ales pentru oamenii mai în vârstă, care nu prea se pricep cu calculatorul”, explică ea.

Doamna Genoveva (dreapta) și o prietenă ies din punctul fix de recenzare. Spun că este o variantă foarte utilă pentru cei care nu au reușit să participe la Recensământ în altă formă.

Nu o miră că în multe din locuințele clujenilor și ale românilor nu au ajuns recenzorii.

„Pentru 7 lei formularul... Plus că se bazau poate pe studenți, dar le dau banii în toamnă, când ei voiau să meargă la mare acum, e greu să îi atragi așa”, explică ea.

Studenții-recenzori, între dorința de experiență și bani pentru vacanță

Informația, care avea să fie confirmată de reprezentanții INS, naște nedumerire pentru o proaspătă absolventă de facultate, care a dorit să rămână anonimă. A „tras de zor” ca recenzor în punct fix.

„Când am auzit că sunt în căutare de oameni pentru centrele fixe, am zis da, sigur. Am venit să îmi strâng bani pentru mare, sper să ni-i dea (cât mai repede, n.red)”, își sintetizează speranțele tânăra, artist liric în devenire.

Își promite să lămurească dis-de-dimineață situația.

Dacă varianta deplasării la oameni acasă nu a fost una fezabilă pentru ea, Alex, tânăr absolvent de Master, tocmai se întoarce de pe teren.

Alex, proaspăt absolvent de master, spune că va economisi banii câștigați din munca de teren la Recensământul 2022.

De loc din Ploiești, e recenzor la Cluj încă de când a început Recensământul față în față.

„Am luat-o ca o experiență de socializare. Am sector de oameni mai în vârstă, unii deschid ușa pe jumătate, se uită întrebători, dar dai și de familii faine, cu oameni glumeți, dar sunt și care nu vor să accepte”, povestește tânărul.

Mărturisește că a trimis trei sesizări în cazurile refuzurilor repetate de a se recenza.

Deși a avut parte de instructaj, spune că a învățat cel mai mult din munca efectivă, care a început nu de la introducerea datelor în tabletă, ci de la procurarea și lipirea afișelor pe ușile blocurilor.

Centrele de recenzare fixe sunt deschise zilnic, cel puțin opt ore pe zi.

„A trebuit să mi le printez eu, să caut Xerox, apoi să merg pe sector: ține tableta, pune scotchul, pune numărul, uite-te care e numărul, dacă e bifat sau nu...”, explică el.

Pregătirea terenului nu i-a asigurat de la sine succesul.

„Sunt locuințe la care am fost și de patru ori și nu mi-a răspuns nimeni”, adaugă tânărul, care spune că nu de puține ori se confruntă și cu erori, persoane care îi apar ca recenzate în sistem dar nu sunt recenzate de fapt și viceversa.

Randamentul pe zi poate să difere: sunt zile când face doar 3-4 chestionare de locuințe și altele în care a reușit să finalizeze 14 formulare. Un câștig de 100-150 de lei în ziua respectivă.

El știe că banii vor veni cu întârziere, dar spune că tot răul spre bine, abia va putea să îi economisească mai bine.

INS: Plata banilor, din a doua jumătate a lunii august

Sumele plătite recenzorilor în Recensământul Populației și Locuințelor sunt de 7 lei/chestionar pentru recenzarea persoanei și 3,5 lei / chestionar pentru recenzarea locuinței.

Cuantumul crește cu 2 lei, în ambele situații, în cazul în care locuințele sunt dispersate în cadrul localității, precum în cazul comunelor din zonele de munte.

Deși unii recenzori activează încă din luna martie - în procesul de autorecenzare asistată - recenzorii vor fi plătiți doar începând din toamnă.

Românii sunt așteptați în centrele de recenzare până în 24 iulie.

În scenariul optimist, din a doua jumătate a lunii viitoare, a menționat pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.

„La fel cum a fost necesară verificarea și validarea chestionarelor persoanele care s-au autorecenzat, la fel trebuie centralizate, contorizate și validate toate chestionarele aplicate de recenzori. Plățile vor începe abia după ce se termină Recensământul, cel mai devreme în a doua jumătate a lunii august”, a spus reprezentantul INS.

„Ținând cont că unii vor primi 5.000 - 6.000 de lei, nu cred că e așa problemă că banii nu se primesc imediat”.

Banii urmează să fie plătiți de către Primării, care ar avea deja banii prevăzuți în bugete, a adăugat el.

Totuși, sute de primării din țară se confruntă cu dificultăți mari la buget, ajungând până la întreruperea iluminatului public după 12 noaptea, după cum a arătat Europa Liberă.

Alexandrescu a spus că recenzorii au fost informați încă de la începutul instructajului că banii vor fi primiți ulterior.

Chiar și așa, situația este totuși ingrată, ne-a spus, sub protecția anonimatului, o persoană care a lucrat ca recenzor în mediul rural încă din luna martie, mai întâi pentru asistarea autorecenzării, apoi pe teren, iar acum în puncte fixe, în funcție de unde este solicitată.

De altfel plata per chestionar a fost aceeași în toate formele de recenzare utilizată.

„Comuna unde am lucrat este foarte dispersată. Se acordă o mică sumă în plus, pentru zone dispersate, dar la ce distanță sunt casele e vorba în primul rând de timp. Ca să nu zic pe câți oameni nu i-am găsit sau care încă îmi apar cu statutul incert, recenzați sau nu”, explică femeia.

Spune că oamenii s-au dovedit mai responsabili civic la țară și are un răspuns pentru o parte dintre aceia care spun că nu au fost vizitați de recenzori.

„Să știți că nu este așa, de cele mai multe ori. Știu multe cazuri în care recenzorul ajungea la locuință și oamenii se auzeau râzând de după ușă”, a conchis ea.

Zâmbetul celor care au evitat recenzorii a „înghețat” după ce autoritățile au amenințat cu amenzi între 3.000 - 5.000 de lei pe cei care refuză recenzarea.

Reprezentanții INS au „înmuiat” ulterior strategia - reprezentantul INS a declarat vineri, la o emisiune TV, că scopul nu este de a amenda pe nimeni - și speră la cooperarea, fie și în al doisprezecelela ceas, a cetățenilor nerecenzați încă.