România | Autoritățile nu cad de acord cu privire la stimulentele pentru vaccinare. Restricțiile, în niciun plan

Maratoanele vaccinării din primăvară au dus la creșterea numărului de vaccinări.

În ciuda avertismentelor specialiștilor cu privire la iminența valului IV, autoritățile de la București nu se pot hotărî cu privire la măsurile prin care ar putea încuraja vaccinarea anti-Covid.

Datele zilnice arată că puțini români se mai vaccinează împotriva coronavirusului, în timp ce numărul cazurilor de infectări cu tulpina Delta crește în fiecare zi.

În timp ce specialiștii spun că valul 4 va fi la fel de grav ca valul 3, când au fost mii de infectări și sute de morți zilnic din cauza coronavirusului, autoritățile încă se mai gândesc la măsurile prin care să limiteze numărul de infectări. Și nu reușesc să cadă de acord.

Îți mai recomandăm Terapia intensivă în fața valului IV | Avertismentele medicilor despre pericolul Delta

Cred că este momentul ca din această săptămână să revenim la măsurile de protecție non-farmaceutică prin care am reușit să navigăm nevătămați și valurile precedente (mască, igienă, distanțare). La aceste măsuri putem adăuga și criteriul vaccinării pentru a participa la anumite evenimente sociale având în vedere că Delta este atât de infecțios încât poate face chiar și din cei vaccinați o sursă de infectare pentru câteva zile”, arată medicul Octavian Jurma într-o analiză a situației epidemiologice.

Ministrul Sănătății anunță loterii pentru cei care se vaccinează

Ministrul Sănătății susține că este în lucru o ordonanță de urgență prin care cei care se vaccinează să fie recompensați.

Deocamdată, avem în lucru o propunere pentru acordarea unor bonuri de masă pentru cei care se vor vaccina de acum înainte şi suntem în discuţii, încă nu avem o formă finală, a unor loterii la care să participe toate persoanele vaccinate care doresc acest lucru", a declarat ministrul Sănătăţii pentru News.ro.

Deși nu a fost luată o decizie finală, ministrul Sănătății a precizat că propunerile au fost înaintate Guvernului și discutate cu Comitetul Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare(CNCAV).

Președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, nu pare însă încântat de idee și nu își asumă propunerea.

Președintele CNCAV se bazează pe... informare

Președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, a spus pentru Europa Liberă că aceste măsuri de recompensare a celor care se vaccinează nu au avut un impact major în cazul țărilor care au luat astfel de măsuri.

Este un demers mai degrabă din partea ministerului( n.r. Sănătății). Eu nu am avut o implicare în creionarea acestui demers și, ca atare, nici nu știu mai multe detalii. Mie mi-au spus că pregătesc o serie de măsuri, însă mai mult de atât nu știu, în ce constă și când ar trebui să înceapă. Nimeni din CNCAV nu are aceste informații, pentru că sunt discuții purtate la nivel politic”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gheorghiță a participat la campania de vaccinare pentru adolescenți

Cooordonatorul campaniei de vaccinare arată că CNCAV are multe acțiuni bazate pe informarea oamenilor.

Mersul pe litoral este una dintre măsuri, dar nu ne așteptăm să aibă un impact semnificativ. Probabil că un impact real îl va avea creșterea motivării prin faptul că oamenii o să vadă că din păcate o să crească numărul de cazuri și cred că va fi principalul argument pentru care se vor gândi la vaccinare. Sunt mai multe măsuri care au la bază informarea, în instituțiile publice”, spune Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gheorghiță: Măsurile de plată pentru vaccinare nu funcționează

Întrebat despre măsurile prin care cei care se vaccinează sunt recompensați într-un fel sau altul, Gheorghiță spune că acestea nu funcționează.

Vaccinarea nu e un business, adică nu faci un plan de business. Pentru noi este important să oferim oamenilor câteva lucruri: acces la informație, să le oferim vaccinul cât mai aproape și cu un proces foarte simplu. Oamenii nu pot fi obligați 'du-te și te vaccinează' și nici nu poți să faci planuri concrete, să crești de la 100 la 200. Nu merge. Realmente ține de dorința fiecăruia de a se vaccina în baza unor decizii personale".

Îți mai recomandăm Covid-19 | Opt din zece infecții noi dintr-o săptămână au fost la persoane nevaccinate

Eu nu mă aștept la modificări semnificative în ritmul de vaccinare prin măsuri de motivare - bonuri și altele. Poate la populația rurală a României, care e și o populație sărăcită, probabil că va funcționa, dar nu știu cât de mare va fi impactul”, susține Valeriu Gheorghiță.

Cu toate acestea, coordonatorul campaniei de vaccinare arată că România a performat în vaccinare dacă ne uităm la ce se întâmplă în general cu vaccinarea în țara noastră. În plus, România se află în rândul țărilor din Estul Europei, unde educația medicală a populației este mai scăzută

Toate măsurile acestea de plată pentru vaccinare nu funcționează.
Valeriu Gheorghiță

Ne-am fi dorit să fim acum într-un procent mult mai mare al populației vaccinate, dar dacă ne uităm la numărul total de persoane vaccinate cu cel puțin o doză - 5 milioane și ceva, este cel mai mare număr de persoane pe care România l-a vaccinat vreodată. În 2009 când a fost gripa AH1N1 s-au vaccinat vreo 3 milioane de persoane. Faptul că este mult sub ce se întâmplă în plan european în țările vestice este o realitate. Însă, față de ce se întâmplă în România de fond, și care este ritmul de vaccinare în România în mod obișnuit, este o performanță. Trebuie să ne uităm la situația din România. Și mie mi-ar fi plăcut să fiu englez, dar sunt român, nu am aceeași mentalitate”, spune Valeriu Gheorghiță.

Acesta spune că există explicații simple pentru vaccinarea mai slabă în zona geografică în care se află România. „Cu cât suntem mai în zona de Est cu atât educația medicală este mai scăzută, cu atât impactul dezinformării este mai mare – vine pe o vulnerabilitate socială - sărăcia- neîncrederea în autorități, lipsa unui sistem educațional în ceea ce privește prevenția”, a mai spus coordonatorul CNCAV.

Îți mai recomandăm Covid-19 | Avertismentele experților despre pericolele din luna august

În ce condiții poate crește vaccinarea

Valeriu Gheorghiță spune că vaccinarea a crescut în două situații în Europa: atunci când s-a înrăutățit situația epidemiologică și când au fost impuse restricții.

A crescut semnificativ vaccinarea când s-a înrăutățit situația epidemiologică și asta i-a determinat să se vaccineze pe cei care oricum voiau să se vaccineze. Iar al doilea lucru, pe care eu personal nu-l agreez, este partea de restricții - obligativitate. Acestea sunt cele două lucruri care au crescut vaccinarea, restul nu au avut impact”, arată președintele CNACAV.

Deocamdată, autoritățile nu iau în calcul niciun fel de restricții.

Eu nu mă gândesc la nicio restricție. Nu cred că se gândește nici Guvernul. După cum s-a anunțat nu se dorește acest lucru. Adică nu e în intenție nici obligativitatea, nici altceva. /.../Politicile acestea publice trebuie să aibă o fundamentare științifică riguroasă tocmai pentru a nu lăsa loc de interpretare și tocmai pentru a nu fi intr-un fel sau altul asumate sau asimilate unor măsuri discriminatorii, pentru că nu asta e intenția nimănui, indiferent de cât de mult se speculează”, conchide Valeriu Gheorghiță.

Situația numărului de infectări din ultima săptămână:

  • 9 august 2021 – 181 de cazuri noi COVID
  • 8 august 2021 – 208 cazuri noi COVID
  • 7 august 2021 – 255 de cazuri noi COVID
  • 6 august 2021 – 230 de cazuri noi COVID
  • 5 august 2021 – 244 de cazuri noi COVID
  • 4 august 2021 – 271 de cazuri noi COVID
  • 3 august 2021 – 233 de cazuri noi COVID
  • 2 august 2021 – 137 de cazuri noi COVID

Situația vaccinării în România pe localități (5 august)

În România, rata de vaccinare împotriva COVID-19 este de 28.28% în mediul urban și de 14.22% în mediul rural.

Top 10 localități - în funcție de procentul acoperirii vaccinale:

  • 49.28% - comuna Dumbrăvița, județul Timiș;
  • 44.62% - comuna Rimetea, județul Alba;
  • 44.49% - orașul Borsec, județul Harghita;
  • 44.41% - municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj;
  • 42.44% - comuna Valea Lupului, județul Iași;
  • 42.30% - comuna Giroc, județul Timiș;
  • 40.99% - comuna Foieni, județul Satu Mare;
  • 40.83% - comuna Feleacu, județul Cluj;
  • 40.77% - comuna Cârcea, județul Dolj;
  • 40.43% - orașul Otopeni, județul Ilfov.