Locuitorii Bucureștiului sunt chemați să voteze, duminică, 24 noiembrie, nu doar pentru turul I al alegerilor prezidențiale, ci și la Referendumul inițiat de primarul general Nicușor Dan.
Pot vota atât cei care au domiciliul în Capitală, cât și cei care au aici reședința (flotantul).
Referendumul se desfășoară în aceleași secții de vot ca alegerile prezidențiale și în aceleași interval orar, 07:00-21:00, pe liste electorale separate.
La referendum, bucureștenii se vor putea pronunța, prin vot, asupra a trei teme, privind împărțirea banilor din taxe și impozite între primăria generală a capitalei și primăriile de sector, emiterea autorizațiilor de construire și finanțarea unui program educațional antidrog în școlile din București.
Cele trei teme sunt formulate sub forma a trei întrebări, iar alegătorii vor primi trei buletine de vot, câte unul pentru fiecare dintre acestea. Răspunsurile sunt DA sau NU.
Fiecare buletin de vot are patru pagini, în format A5. Pe prima este înscrisă tema supusă votului, iar pe cea de-a treia – întrebarea adresată alegătorilor.
Alegătorii din București care se prezintă la urne pot vota atât la alegerile prezidențiale, cât și la Referendum sau doar la unul dintre acestea. Dacă vor opta pentru prima variantă, vor primi în total patru buletine de vot: unul pentru prezidențiale și trei pentru referendum.
Îți mai recomandăm Legea de organizare a referendumului local, simultan cu alegerile prezidențiale, a fost promulgatăCondițiile de validare ale Referendumului
Anunțat de edil imediat după ce a obținut un nou mandat de primar, Referendumul a fost aprobat pe 21 octombrie de Consiliul General al Capitalei.
Organizarea sa în aceeași zi cu turul I a alegerilor prezidențiale este posibilă grație unor amendamente depuse în Camera Deputaților, la un proiect de lege aprobat de Parlament și promulgat ulterior de președintele Klaus Iohannis.
Conform Legii referendumului (în vigoare din anul 2000, cu modificări ulterioare), acesta este considerat valabil dacă la vot participă min. 30% dintre persoanele înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.”
Pe listele electorale permanente din București sunt înscriși aproximativ 1.786.000 de alegători, conform datelor actualizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe 31 octombrie 2024.
Astfel, pentru atingerea pragului de valabilitate de 30% este necesar votul a peste 535.000 de bucureșteni, iar pentru validarea rezultatului este necesar un minim de peste 446.000 de voturi valabil exprimate.
Rezultatul Referendumului se stabilește prin majoritatea voturilor valabil exprimate.
Aceeași lege-cadru menționează că în cazul referendumului, „populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme”, atât „de interes național cât și local.
Câte secții de vot sunt în București
Locuitorii Bucureștiului vor putea vota la Referendum în cele 1.289 de secții de vot, unde se desășoară și votul pentru alegerile prezidențiale.
Cele mai multe secții sunt în sectorul 3 al capitalei - 294 - unde sunt și cei mai mulți alegători: peste 446.000.
Cei care au domiciliul în București pot vota în secția de vot din sectorul în care sunt arondați, în timp ce persoanele cu viză de flotant pot vota în orice secție, pe listele suplimentare.
De asemenea, și persoanele cu mobilitate redusă vor putea vota la orice secție din Capitală, care le poate asigura accesul pe listele suplimentare.
Procesul de vot este coordonat de aceleași birouri ale secțiilor de votare ca în cazul prezidențialelor, compuse dintr-un președinte, un locțiilor și până la șapte membri, reprezentanți ai partidelor politice care participă la alegerile prezidențiale.
Lor li se adaugă operatorii pe calculator, care scanează documentele participanților la vot.
Rezultatele referendumului din București se centralizează la Birourile electorale ale celor șase sectoare, prin intermediul sistemului informatic care centrealizează procesele verbale. Rezultatul va fi totalizat de Biroul Electoral Central (BEC), conform unei Hotărâri a BEC, din 11 noiembrie.
Scurt istoric al Referendumului din București
Un referendum cu privire la autoritatea care emite autorizațiile de construire în București, respectiv la repartizarea banilor între primăria generală și cele de sector a fost anunțat de primarul general Nicușor Dan chiar pe 9 iunie, când a câștigat un nou mandat în fruntea capitalei.
- Pe 15 octombrie, la o zi după scandalul de la planșeul Unirii, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General (din 21 octombrie).
În scandalul de la planșeul Unirii, primarul general și cel al sectorului 4, Daniel Băluță, au intrat în conflict deschis, implicând o descindere a Poliției Locale, Poliției Naționale și a Jandarmeriei. Nicușor Dan l-a acuzat pe primarul de sector că a început lucrări de consolidare a planșeului, deși terenul se afla în administrearea Primăriei generale.
- primarul general a inclus în propunerea sa pentru Referendum două întrebări, legate de emiterea autorizațiilor de construire și cu privire la repartizaea finanțării între primăria generală și cea de sector;
- consilierii generali ai PSD au propus un amendament cu privire la derularea unui program antidrog în toate școlile din capitală, finanțat de Primăria generală, adoptată de asemenea de forul capitalei;
- primarul a propus apoi organizarea Referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, lucru care a devenit posibil prin amendamente adoptate în Comisia de Administrație Publică a Camerei Deputaților, la legea de aprobare a unei Ordonanțe de Urgență emisă de Guvernul Dăncilă încă din 2019.
Ordonanța prevedea posibilitatea organizării Referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale, europene sau locale, însă făcea referire doar la referendumul națonal, nu și la cel local.
În secțiile de vot din capitală va exista o urnă pentru depunerea buletinului de vot de la alegerile prezidențiale și trei urne pentru depunerea fiecăruia dintre cele 3 buletine de vot de la referendum.
Trecut de Senat încă din iunie 2019, proiectul Legii de aprobare a Ordonanței a stat în Camera Deputaților peste 5 ani, cu anumite operațiuni întreprinse, dar întrerupte apoi, în 2021.
A fost reactivat abia în octombrie 2024, fiind înscris pe ordinea de zi a plenului exact în aceeași zi când organizarea Referendumului din capitală a fost aprobată în Consiliul General, adică în 21 octombrie. 2024.
Amendamentele amintite au introdus și referendumul local alături de cel național, în rândul referendumurilor care pot fi organizate concomitent cu alegerile. Astfel, organizarea Referendumului din București simultan cu turul I al alegerilor prezidențiale a devenit posibilă.
- Camera Deputaților a votat legea de aprobare a Ordonanței de Urgență amintite pe 29 octombrie 2024, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat-o pe 5 noiembrie.
Cum justifică Nicușor Dan referendumul
Primarul Nicușor Dan a justificat referendumul prin discrepanța care ar exista între responsabilitățile Primăriei Generale și finanțarea de care dispune aceasta, așa cum a scris Europa Liberă pe 5 noiembrie.
„De ani de zile există o discrepanță între atribuțiile noastre și banii pe care îi primim noi, distribuiți de către Guvern din aceste taxe și impozite, și atribuțiile sectoarelor și banii pe care îi primesc dumnealor”, a spus Nicușor Dan.
Referitor la cea de-a doua temă, privind emiterea autorizațiilor de construire de către Primăria generală pentru tot teritoriul capitalei, Nicușor Dan a spus că aceasta are o legătură directă cu traficul rutier sufocant din București.
„Traficul din București, care e principala problemă a bucureștenilor, vine din modul în care s-a dezvoltat urbanistic orașul ăsta, necontrolat. Și atunci, dacă primarul municipiului este responsabil de trafic, e normal ca primarul să fie responsabil și de modul în care se construiește în oraș”, a spus primarul Capitalei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.