Refugiații ucraineni din România nu și-au primit banii de cazare și masă din iulie, deși UE oferă sute de milioane de euro

Actualizare 22 februarie: Refugiații ucraineni au început să-și primească restanțele

După mai mult de șapte luni de așteptare, zecile de mii de refugiați ucraineni au început să-și primească banii datorați de autoritățile române din iulie, pentru cazare și masă. Birocrația testează însă răbdarea multora, în continuare.

Conform informațiilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne la solicitarea Europei Libere, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transferat pe 15 februarie fondurile necesare pentru decontarea integrală a cheltuielilor restante din 2023.

Cu toate acestea, banii nu ajunseseră până joi decât la o parte a destinatarilor și mai degrabă incompleți.

„Abia astăzi am primit banii dar numai pentru o singură lună”, a spus Vasilina Andreuco, refugiată în Arad, pentru Europa Liberă.

Reprezentanții ISU Arad, prin care s-au transferat banii, au transmis că fondurile au fost virate integral către primării încă din data de 16 februarie.

Cel mai bun exemplu de cum s-au organizat autoritățile locale l-a oferit pentru Europa Liberă refugiata ucraineană Irina Sobol. În perioada iulie – septembrie a locuit cu chirie în Sectorul 2 al Capitalei apoi, până la sfârșitul anului, în Sectorul 6.

„Astăzi (joi, n.r.) am primit banii pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie, în care am locuit în Sectorul 6. Nimic din partea Sector 2. Am vorbit cu prieteni refugiați care au locuit întreaga perioadă în Sector 6 și au primit integral banii”, a transmis Sobol.

Știrea inițială:

„Cine ne-a furat banii?” e întrebarea pe care a strigat-o din răsputeri luni, în stradă, în centrul Aradului, tânăra Vasilina Andreuko (34 de ani). Originară din Liov, a părăsit orașul în martie 2022, imediat după invazia rusă din Ucraina.

Împreună cu cei trei copii mici, de 11, respectiv gemeni de 10 ani, s-a oprit în vestul României. Lucrează la o firmă de cablaje auto și câștigă lunar, dacă nu face ore suplimentare, 2.200 de lei plus bonuri de masă.

Chiria pentru apartamentul de două camere în care locuiesc înghite jumătate din salariul femeii. „Nu pot avea două slujbe, chiar dacă aș vrea, trebuie să stau și cu copiii”, spune Vasilina Andreuko pentru Europa Liberă.

Restul de o mie de lei ar trebui să le ajungă pentru întreținere, utilități, mâncare, haine, încălțăminte, produse de igienă, transport, rechizite școlare sau medicamente, atunci când este cazul.

Vasilina Andreuca și cei trei copii, s-au refugiat la Arad în martie 2024. Femeia lucrează acum la o fabrică de cablaje auto, iar copiii sunt merg la școală. Deși îndeplinesc toate criteriile, nu au primit de șapte luni banii pentru chirie și hrană

Teoretic, ar trebui să beneficieze de sprijin din partea statului român. Nu l-a mai primit din iulie. Ca ea, zecile de mii de refugiați de pe întreg teritoriul României care au acest drept.

Ajutorul de stat se acordă doar celor care au copii înscriși într-o formă de învățământ în România, iar adulții lucrează – criterii îndeplinite în majoritatea cazurilor.

În disperare de cauză, zeci de ucraineni au protestat luni în centrul Aradului. „A fost o acțiune legală, pentru autorizarea căreia le-am oferit sprijinul”, a spus pentru Europa Liberă Siegfried Mayer, cofondatorul asociației Aradul Civic.

La celălalt capăt al țării, aceleași probleme.

Natalia Burka (29 de ani) a plecat de un an de zile din Odesa și s-a stabilit la Galați, unde lucrează ca traducător. „Din iulie nu am mai primit banii pentru cazare și masă. Nu știu dacă vom organiza și noi un protest, dar vom înainta cel puțin o petiție în vederea semnalării problemei”, a declarat Burka pentru Europa Liberă.

Un prim semnal de alarmă a fost tras în noiembrie, când zeci de refugiați au pichetat Ministerul Finanțelor din București și au arătat că nu și-au primit drepturile. Fără vreun rezultat.

Beneficiile pe hârtie ale refugiaților ucraineni

Până în aprilie 2023, ajutoarele veneau prin programul „50/20” (50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă). Banii nu le erau oferiți direct refugiaților, ci le erau virați românilor care îi primeau în gazdă.

Din mai 2023, Guvernul a decis acoperirea cheltuielilor de cazare în mod diferențiat, respectiv de 750 de lei/ lună pentru persoana singură și 2.000 de lei/lună pentru o familie. La acestea se adaugă 600 de lei/ lună pentru fiecare persoană pentru acoperirea cheltuielilor de hrană.

Pentru a beneficia, adulții trebuiau să fie înregistrați la una dintre agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București sau, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României și să-și înscrie copiii într-o formă de învățământ.

Două dintre mesajele afișate pe pancarte la protestul refugiaților ucraineni din Arad. Unde sunt fondurile oferite pentru ei de Comisia Europeană este principala întrebare.

Ultimii bani alocați de Guvern au fost în septembrie, când a plătit 110 milioane lei pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi hrană pentru lunile mai şi iunie.

„Eu cred că refugiaţii ucraineni, care, din nefericire, au ales să plece de la casele lor, trăiesc în România mai bine decât ar face-o la ei acasă, într-o ţară invadată militar de o forţă agresivă străină”, a comentat la acel moment Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Unde sunt banii refugiaților

Întrebați de Europa Liberă, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU), prin care se centralizează plățile, recunosc că decontările nu s-au mai făcut din iulie 2023.

„Instituția noastră a întreprins demersuri către Ministerul Afacerilor Interne de alocare a fondurilor necesare încă de la data primirii solicitărilor din partea autorităților administrației publice locale și, imediat ce sumele cerute ne vor fi repartizate, le vom vira celor în drept”, ne-a transmis adjunctul inspectorului general, general maior Benone-Gabriel Duduc.

IGSU nu a putut preciza câți beneficiari sunt ori care ar fi județele cu cei mai mulți solicitanți, motivând că are doar o evidență a sumelor.

„Sumele au fost alocate Ministerului Afacerilor Interne săptămâna trecută. Sunt la zi”, a transmis pentru Europa Liberă Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, fără a preciza despre ce sume este vorba și pentru ce luni.

Nici Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit Europei Libere un răspuns la acest subiect.

„Nu am primit nimic, așteptăm și sperăm să ne primim drepturile integral”, a transmis vineri, pe 16 februarie, pentru Europa Liberă refugiata ucraineană Vasilina Andreuko. Și alte persoane aflate în aceeași situație au confirmat că sumele datorate nu au ajuns.

Într-un interviu acordat în mai 2023 pentru Europa Liberă de șefa Reprezentanței Comisiei Europene (CE) în România, Ramona Chiriac, aceasta a vorbit și de fondurile europene alocate pentru rezolvarea acestei probleme.

Conform acesteia, Guvernul român are la dispoziție încă din 2022 aproape jumătate de miliard de euro pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni, însă a început să acceseze banii abia la acel moment.

„România are la dispoziție din programarea financiară anterioară, 2014-2020 – care încă mai trebuie cheltuită – 214 milioane de euro. Din următoarea programare financiară dedicată temei «afaceri interne» încă 218 de milioane de euro”, a spus Chiriac.

Situația refugiaților ucraineni în România

Conform ultimelor date publicate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, până pe 12 februarie 2024:

• 152.342 de refugiați au obținut un ordin temporar de protecție în România;
• 78.743 de refugiați se aflau în prezent în România;
• 59.709 refugiați au primit sprijin financiar în 2023;

La nivel european, România ocupă a opta poziție ca număr de refugiați ce au ales să rămână aici. Cei mai mulți au optat pentru Germania (1,1 milioane), Marea Britanie (253.000), Spania (192.000), Italia (169.000), Olanda (149.000), Irlanda (104.000) și Austria (84.000).

La nivel mondial sunt înregistrați 6,5 milioane refugiați, 6 milioane dintre ei în Europa.