Prin Hotărârea de Guvern adoptată la finalul lunii aprilie, refugiații ucraineni nu doar că vor primi mai puțini bani, dar și criteriile vor fi mai restrictive decât cele anterioare.
Așa cum a arătat Europa Liberă, pentru prima lună, adică mai, refugiații vor primi 600 de lei de persoană pentru mâncare și 750 de lei pentru cazare sau 2.000 de lei de familie pentru cazare. Singurul document cerut este cel de luare în evidență de către departamentul de imigrări.
Astfel, o familie formată din trei persoane, de exemplu, va primi pe lună de la stat 3.800 de lei, pentru cazare și hrană, iar o persoană singură 1.350 lei/lună.
Până la apariția acestui HG, o persoană singură primea 2.100 lei/lună (cazare și hrană), iar o familie de trei persoane 6.300 lei. Reducere este, așadar, substanțială.
Diferența majoră este că de acum înainte refugiații vor primi direct banii, anterior aceștia fiind dați celor care îi găzduiau.
Hotărârea de guvern menționată prevede că pentru următoarele trei luni, refugiații vor trebui să facă dovada înscrierii la oficiul de șomaj în vederea obținerii unui loc de muncă sau să fie angajați. O altă condiție este dovada înscrierii copiilor la școală.
Pentru lunile rămase până la sfârșitul anului, refugiații vor primi banii pentru cazare doar dacă pot demonstra că sunt angajați în România și au copiii înscriși în sistemul de învățământ românesc.
În noile condiții, numeroși ucraineni își fac temeri pentru ziua de mâine, se gândesc că nu vor mai găsi găzduire sau vor fi dați afară din cauză că persoanele la care stăteau până acum nu mai primesc direct banii de la stat. Mulți se gândesc să se întoarcă în Ucraina. Europa Liberă a relatat despre astfel de cazuri.
Guvernul, călare pe valul naționalist
Dintre toți europenii, românii se împotrivesc cel mai mult ajutorului dat Ucrainei de Uniunea Europeană, arată un Eurobarometru, publicat la finalul lunii februarie.
Statistica arată că 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor, acesta fiind cel mai mare procent din întreaga UE. În plus, românii sunt fruntași și la rata de dezaprobare (24%) față de primirea în UE a refugiaților de război. Un procent de 35% dintre români nu sunt de acord cu oferirea de sprijin financiar Ucrainei.
Datele pot părea surprinzătoare prin comparație cu generozitatea și compasiunea cu care românii i-au primit în prima fază pe ucrainenii care fugeau din calea războiului declanșat de Vladimir Putin.
Video: Ce găsesc refugiații ucraineni în Gara de Nord. Martie 2022
Cifrele ar putea fi explicate prin propaganda Kremlinului care a penetrat societatea românească, ascensiunea partidului suveranist AUR și a curentelor naționaliste.
Guvernul pare și el că dorește să călărească acest val, dacă ne gândim doar la modul în care a tratat incidentele legate de canalul Bâstroe și legea minorităților din Ucraina.
Ce spun politicienii
La rândul lor, politicienii coaliției majoritare fie nu dau suficientă atenție subiectului - mulți dintre cei chestionați de Europa Liberă au spus că nu sunt la curent cu deciziile guvernului și nu au citit Hotărârea de Guvern -, fie se culcă pe laurii primelor luni ale războiului, când felul în care românii i-au primit pe refugiați a impresionat o lume întreagă.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, spune, de exemplu, că ajutoarele s-au acordat în regim de urgență și pentru o cauză umanitară, iar România a fost foarte generoasă.
„Momentul acela de maximă încercare a trecut, situația s-a stabilizat cumva, practic fluxul migrației s-a diminuat. Se presupune că timp de un an oamenii s-au putut integra chiar dacă nu în totalitate. Dreptul la sănătate li s-a garantat, dreptul la învățătură, la muncă, de aceea s-a diminuat acest efort pe care statul român îl face în această cauză umanitară”.
Chiar dacă s-au diminuat sumele, chiar dacă efortul statului este mai mic, ucrainenilor li se asigură toate condițiile pentru o ședere cât mai bună în România, susține Ionuț Stroe. Din punctul lui de vedere nu există nicio legătură între micșorarea sumelor date ucrainenilor și tăierea cheltuielor pentru a acoperi gaura begetară.
În spatele declarațiile, se întrezărește nemulțumirea față de ucrainenii mai înstăriți și care primesc ajutor din partea statului, luând bani „de la gura românilor necăjiți”.
„Am în fața casei doi bolizi ai unor ucraineni, nu știu dacă oamenii ăia chiar nu au bani de cazare și mâncare. În schimb, mulți concetățeni de-ai noștri chiar nu au”, ne spune un deputat PSD care nu vrea să-i dăm numele.
Un altul, de la PNL, ne povestește că a întâlnit în vacanța de 1 Mai numai ucraineni care băteau țara în lung și în lat, erau cazați la hoteluri de patru stele și erau bine îmbrăcați.
„A făcut bine guvernul că a mai tăiat din bani, dar trebuia să găsească o metodă să-i «identifice pe cei cu adevărat vulnerabili și să-i ajute doar pe aceia»”, ne spune acesta.
În schimb, mândria față de comportamentul românilor, de „ospitalitatea tradițională” este generală.
„Sunt mândru de cum s-au purtat românii. Felul în care au colaborat atunci instituțiile statului, societatea civilă, cetățenii poate să rămână în memoria istoriei recente ca un lucru bun pe care am reușit să-l facem împreună. Sunt cifre care arată că România, prin comparație cu alte state membre, a contribuit cel mai mult la ajutorarea ucrainenilor. Românii sunt mult mai primitori și ospitalieri decât cetățenii altor state, că așa e firea noastră”, spune pentru Europa Liberă Radu Oprea, liderul grupului PSD din Senat.
Radu Oprea mai spune că sumele s-au diminuat și pentru că acum cadrul legislativ s-a îmbunătățit considerabil: „Foarte repede își pot găsi un loc de muncă în România, foarte repede pot să-și înscrie copilul la școală”.
Un laitmotiv al politicienilor este acela că „statul român a făcut unul dintre cele mai mari eforturi bugetare în raport cu alte state”, că li s-a oferit sprijinul de care aveau nevoie „necondiționat”.
România nu s-a zgârcit până acum
Un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale al Uniunii Europene (FRA), „Fleeing Ukraine”, făcut în februarie 2023, arată modul în care ucrainenii au fost sprijiniți de statele UE. Sondajul a fost făcut în zece tări care găzduiesc un număr mare de ucraineni: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria.
De exemplu, în ce privește locuința, 65% din refugiații ucraineni din Estonia și 54% din Polonia și-au plătit integral singuri pentru locuință, în timp ce în România 65% stăteau într-o casă fără să plătească, în comparație cu media europeană de 35%. Este cea mai mare rată dintre țările partricipante la sondaj.
Majoritatea celor ajunşi în România (72%) a stat în locuinţe private, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj.
Pe de altă parte, 49% dintre ucrainenii stabiliți în România vor să se întoarcă în țara lor (cel mai mare procent din sondaj), media fiind de 35%. Necunoașterea limbii (58%) este principalul motiv.
În România, 25% dintre femei şi 38% dintre bărbaţi aveau un loc de muncă remunerat la momentul sondajului, față de media europeană care este de 33%.
În cazul femeilor, aceasta a fost una dintre cele mai scăzute rate din sondaj.
Totodată, 79% se confruntă cu dificultăţi în a face faţă cheltuielilor de zi cu zi.
Câți bani a dat Guvernul ucrainenilor
Guvernul a plătit în fiecare zi 352.000 lei de la bugetul de stat pentru ajutoarele date ucrainenilor și a scos din fondul de rezervă peste 106 milioane de euro.
Numărul contractelor de muncă pentru cetățeni ucraineni înregistrate în Revisal ajunse la 7.885 de contracte de muncă la data de 26 aprilie.
De asemenea, erau înscriși ca audienți 4.151 de copii - 1.596 preșcolari și 2.555 elevi, în timp ce 1.133 de copii erau înmatriculați în grădinițele și școlile din țara noastră.
Guvernul are restanțe de patru luni la plata banilor pentru cazarea și hrana refugiaților din Ucraina pe vechiul program.
