Secolul Regelui Mihai | Istoria Castelului Săvârșin, singura proprietate retrocedată integral

„Eu personal am cumpărat o proprietate la Săvârşin, în Transilvania, în timpul războiului, pentru că am vrut să am şi eu un picior în Transilvania", spunea Regele Mihai, într-un interviu pentru TVR, despre castelul cu o istorie de cinci secole.

Castelul a fost confiscat de comuniști în 1948, odată cu naționalizarea tuturor bunurilor care au aparținut familiei regale instalate în România odată cu venirea lui Carol I. Era proprietatea Regelui Mihai. A trecut la Ministerul Afacerilor Interne. Fusese renovat și modernizat sub supravegherea Reginei Maria, a fost aproape distrus de comuniști.

Castelul locuit de baroni, contese și consilieri regali

Săvârșin este o comună așezată în bazinul Mureșului, la poalele Munților Metaliferi, la granița dintre Banat și Crișana. Are puțin peste 3.000 de locuitori. În 1479, când a fost amintit într-un document notarial regal, Zawasyn era o așezare fără însemnătate. Abia în secolul al XVII-lea apare o atestare documentară certă despre un domeniu de 6,5 hectare cu conac aparținând baronului András de Forray, consilier guvernamental. Pe atunci, satul avea 12 case și se numea Soborszin.

Totuși, vestigiile regăsite într-o nișă de la „parterul coborât” indică o vechime considerabilă a castelului: piatra de temelie este inscripționată cu anul 1650.

Incendiat în 1784, conacul este reconstruit de fiul baronului de Forray și de soția acestuia, contesa Julia Brunszvik de Korompa, între anii 1805-1816, când a fost pictat de pictorul Tide. În această perioadă castelul a fost vizitat, cu mare probabilitate, de Beethoven, prieten de familie cu familia Brunszvik. András jr. era un pianist talentat și iubitor de muzică. Mai târziu, prin 1846-1847 Franz Liszt a concertat aici.

Așa arăta Castelul de la Săvârșin în 1816 când a fost pictat de Tide.

Ferenc de Nádasdy, nepotul baronului András de Forray și al contesei Julia, care moștenește domeniul la 31 de ani, va reface clădirea pentru a-i da un aspect de castel, în stil neoclasic, terminat în 1876. Domeniul se mărise până în 1852 cu 20 de hectare de parc și pădure. Căsătorit cu contesa Ilona Zichy, stinsă în viață de holeră la 24 de ani, baronul a lăsat moștenire castelul de la Săvârșin unei dintre cele trei fiice, contesa Irma, căsătorită cu contele Károly de Hunyady. Aceștia extind clădirea în 1905 adăugându-i câte un etaj pe părțile laterale.

În 1932, proprietatea este cumpărată de un înalt demnitar al Curții regale de la Viena, baronul Anton Mocsonyi de Foeni, care o transformă în societate pe acțiuni sub numele de „Corvinul”. De la acesta cumpără domeniul tânărul rege Mihai în martie 1943, cu 7,5 milioane lei, plus acțiunile societății, care se desființează după acest an.

Castelul Săvârșin sub amprenta Reginei-Mamă

Din 1943 și până la confiscarea de către statul comunist în 1948, castelul s-a aflat într-o zodie bună: a intrat în renovare și modernizare, sub supravegherea Reginei Elena. S-au realizat instalațiile de încălzire cu centrală proprie, s-a adăugat uzina electrică, s-au modernizat instalațiile sanitare și aducțiunile de apă. Albumul editat de Curtea Veche Publishing în 2021 prezintă fotografii din arhiva familiei din interiorul castelului, imagini prețioase pentru restaurarea ulterioară.

În 2014, la castelul Săvârșin, în sufrageria de familie.

Pe perioada lucrărilor, Regina-Mamă a locuit într-o căsuță anexă, cu aspect rural, care se păstrează și este azi în renovare. În puținii ani cât s-au putut bucura de locul tihnit și verde, unde tânărul rege se simțea eliberat de constrângeri, membrii familiei regale au amenajat Salonul Mare, camera Reginei-Mamă, Biblioteca, Biroul Regelui și au îngrijit parcul și grădina din preajma castelului.

Bunul gust al Reginei Elena care a adus la Săvârșin atmosfera aristocratică a Vilei Sparta, reședința sa florentină din exil, a fost decisivă și pentru aspectul de acum al castelului. Multe dintre obiectele castelului, piese de mobilier, chiar și o ușă toscană medievală, redau din eleganța Reginei-Mamă.

Biblioteca Vilei Sparta de lângă Florența, reședință a Reginei-mamă Elena.

„Bunica mea, Regina Elena, a fost ghidul meu spiritual, mentorul, steaua mea călăuzitoare (...). Ea ne-a ajutat să înțelegem frumusețea lumii, care există pentru a fi simțită și trăită”, mărturisește principesa Margareta în volumul Povestea Castelului Săvârșin.

Declinul

Naționalizat în 1948, domeniul regal a cunoscut un declin accelerat. A dispărut tot mobilierul, s-a turnat beton peste parchet, spațiul a fost recompartimentat de mai multe ori pentru funcțiuni inadecvate unui castel: ba spital sau școală, ba un loc de distracție și vânătoare pentru conducătorii comuniști.

Cea mai drastică modificare a suferit-o biblioteca, împărțită în trei încăperi pentru a face din ea o bucătărie, un hol și un dormitor. Reconstituirea vechiului spațiu a fost un adevărat test pentru arhitecții și meșterii lemnari aduși să salveze locul.

Îți mai recomandăm Exclusiv: Averea ultimului Voievod, unde a ajuns după confiscare și cui aparține astăzi

Până și ușile au trebuit refăcute, după ce au fost complet distruse. Arhitectul Șerban Sturdza a făcut calcule folosind fotografiile păstrate pentru a aprecia dimensiunile și proporțiile corecte ale ușilor.

Felul irațional în care a fost distrus totul în castel în timpul comunismului, de la pereți și uși, la obiectele lăsate de familia exilată, este considerat revoltător de membrii familiei regale. Ce s-a păstrat, este pavimentul Sufrageriei de iarnă, acolo unde se ține în fiecare an masa de Crăciun. Pavimentul este realizat din cărămidă roșie, datează probabil de dinainte de 1816, și păstrează dispunerea în formă de „oase de hering”.

Revirimentul

Lucrările de restaurare începute în 2001, după ce Regele Mihai a primit înapoi castelul furat de comuniști, nu s-au terminat nici azi cu totul. Încă se lucrează în anexele castelului pentru a șterge urmele dezastrului. Salonul Mare cu șase ferestre, „inima casei”, a fost remobilat cu grijă pentru fiecare detaliu, la fel Sufrageria de iarnă, unde se țin sărbătorile de Crăciun.

O parte din mobilierul Vilei Sparta de lângă Florența, unde a trăit Regina Elena până în 1980 când a vândut proprietatea, a fost adus la Săvârșin și, o dată cu acesta, stilul elegant fără ostentație al Reginei-Mamă. Nepoata sa, Margareta, a colectat mostre de material, obiecte valoroase care strălucesc acum din nou, la castel. Ele sunt relevate într-un alt volum publicat în 2015 la Curtea Veche sub titlul Săvârșin. Detaliul care „nu este o pledoarie pentru snobism, exclusivism sau privilegiu. Cartea conturează o aspirație către frumos, mândrie și demnitate”.

Salonul mare al castelului reamenajat în stilul inspirat de Regina Elena.

Fostul apartament de burlac al Regelui de la „parterul ridicat” a devenit apartamentul rezervat Regelui Mihai și Regina Ana, alcătuit dintr-o cameră de zi, dormitor, două băi. Multe din obiectele decorative daneze au fost aduse de Regina Ana din moștenirea de la mama sa, Principesa Margareta a Danemarcei.

Între 2011 și 2014 Regele Mihai și soția sa au ajuns mai rar la Săvârșin. Din 2014 datează o fotografie unde cei doi, împreună cu Principesa Margareta și Principele Radu iau masa în sufrageria familiei. A fost ultimul an când au fost acolo.

Refacerea bibliotecii a fost o piatră de încercare, însă ea adăpostește azi cărțile a cinci generații regale, o parte din biblioteca Reginei Elena, hărți, timbre, fotografii, scrisori.

Castelul are o cavă de vinuri, home cinema, camere de oaspeți la „parterul coborât”, precum și o zonă vizitabilă unde se găsește colecția de mașini a Regelui și un mic magazin de suveniruri.

Parcul cu lac și foișor este de asemenea deschis sezonier pentru vizitatori și are povestea lui.

„Crescută în exil, nu puteam spune niciunui loc acasă. Aceasta e definiția pribegirii. Când am ajuns aici (la Săvârșin n.n.), însă, am înțeles deîndată că sunt acasă”, mărturisește Principesa Margareta în prefața volumului „Povestea Castelului Săvârșin" apărut la editura Curtea Veche anul acesta.

Castelul are o istorie lungă și accidentată, reconstituită de autor, Principele Radu. Nu doar datele istorice au fost reconstituite, ci și castelul însuși, restaurat și reamenajat între 2001 și 2015.

Atmosfera rafinată a interioarelor Castelului Săvârșin. Florile mereu proaspete vin din sera domeniului.

„Generația noastră a avut misiunea istorică de a pune la loc ceea ce s-a distrus. Cumpărat în 1943, în timpul războiului mondial devastator, castelul a fost confiscat, desconsiderat, mutilat sufletește și trupește, așa cum s-a întâmplat cu societatea noastră în aberanții ani 1948-1989”, subliniază autorul.

Castelul Săvârșin prin ochii altora

Diana Bogea este jurnalistă la TVR Timișoara, studioul regional de vest al televiziunii publice. Ea a filmat de mai multe ori la Săvârșin și a realizat ediții ale emisiunilor sale.

„Am fost cu echipa de filmare încă de la început, când castelul abia reintrase în proprietatea familiei regale, am filmat colindătorii care vin de Crăciun din sat, dubașii. Este o mare diferență între ce am văzut atunci, când castelul arăta cum l-au lăsat comuniștii, și acum. De altfel, este primul castel sau conac restaurat din cele de pe Valea Mureșului. În 2019 am filmat parcul, am avut privilegiul să-l putem străbate integral, inclusiv cu mașinuța de golf. Prima oară îl văzusem în 2001 sau 2002 sub zăpadă”.

Castelul Săvârșin e așezat într-o zonă verde, cu un parc imens deschis temporar vizitatorilor.

„Cea mai dragă amintire a mea este o întâmplare neprevăzută din timpul unei filmări când făceam interviuri cu Principesa și cu Principele. Cred că era în 2009, tot în preajma Crăciunului. Pe unul din holuri mi-a ieșit în față Regina Ana. Am făcut o reverență – citisem despre protocolul regal - iar Regina m-a luat de mână și a zis 'Hai să îți arăt ceva!'. M-a dus de mână la bradul de Crăciun și mi-a arătat decorațiunile făcute de fiicele ei când erau mici. Le purtaseră peste tot cu ei, în lunga lor pribegie. Am fost foarte emoționată și episodul mi-a confirmat ce definește familia regală: măreția și modestia”.

Castelul Savârșin, o prezentare TVR Timișoara.

Iren Arsene este directoarea editurii Curtea Veche, care publică de mai mulți ani o colecție valoroasă de cărți regale. Au apărut până acum câteva zeci de titluri. Ea a, a avut privilegiul de a fi invitată în vizite private la Castelul Săvârșin, care este azi reședința privată a principesei Margareta, Custodele Coroanei, și a consortului.

„În 2015 am fost așteptați la ora stabilită de gazde, conduși la etaj în camera de oaspeți, ni s-a comunicat programul, apoi am făcut turul casei și ulterior al parcului. Am remarcat ritualul mesei, firesc, deloc forțat și atmosfera destinsă. Era Crăciun, cina am luat-o în Sufrageria de iarnă deja amenajată. Niciodată nu am văzut o masă atât de minunat decorată, totul era desăvârșit!”.

Principesa Margareta și Principele Radu în grădina castelului de la Săvârșin.

„În timp ce vizitam domeniul, Principesa ne-a explicat cum va arăta castelul, parcul după terminarea completă a lucrărilor de refacere. În detaliu. Am văzut cu ochii mei cum s-au înfăptuit toate, exact cum ne-au fost descrise. Au reușit ceva extraordinar! Totul respiră eleganță, rafinament dar mai ales implicare personală”.

„Am observat că un fotoliu adus de la Vila Sparta, la care Majestatea Sa Margareta ținea mult, a fost recondiționat să arate cât mai aproape de cum arăta în fotografiile bunicii. Poți sta zile în șir să privești fiecare obiect, fiecare tablou, toate au o poveste frumoasă. Cele trei zile ale vizitei private au fost o onoare pentru noi”.

Ioan Vodicean este primarul comunei Săvârșin și poet în grai bănățean. I se mai spune „primarul Regelui”. A fost invitat de mai multe ori la Paști și de Crăciun la castel, la mese private sau la evenimente.

Lacul Castelului Săvârșin.

„Până la revenirea Regelui, despre Săvârșin se auzea doar la Cotele apelor râurilor. Acum avem vizibilitate, sunt puțini care nu știu de noi. Economic s-a produs o revigorare fiindcă vin 700-800 de turiști pe weekend, deci aproximativ 3.000 de vizitatori pe lună, în sezon. Contează și faptul că se folosește la lucrările de renovare castelului și forță de muncă locală. Și personalul castelului este tot de la noi din comună”.

Îți mai recomandăm Editorial | 1921-2021. Secolul Regelui Mihai