„Cât mai stăm, mami?” Cum e la camera de gardă a unui spital de copii cu prea puțini asistenți medicali

La prima oră a zilei de miercuri, 10 ianuarie, părea că va fi o zi liniștită la Spitalul „Victor Gomoiu”. La ora 11:00, însă, holul de la Ambulatoriu/Programări se umpluse de părinți veniți cu copiii bolnavi.

Spitalele pentru copii sunt supraaglomerate în aceste zile din cauza gripelor și virozelor. Părinții își pierd răbdarea, iar medicii și asistenții abia mai fac față. Reporterii Europa Liberă au stat câteva ore într-unul dintre cele mai aglomerate spitale din Capitală: „Victor Gomoiu”.

Marți seară, la camera de gardă din Bulevardul Basarabia nr. 1 așteaptă șapte persoane.

Nu e la fel de aglomerat ca în alte zile, dar oamenii tot așteaptă peste o oră și se uită nerăbdători la tabelul electronic care indică timpul de așteptare. Ultima persoană venită mai are de stat o oră și jumătate pentru a fi preluată de un cadru medical.

„Cât mai stăm, mami?”, întreabă un băiețel cu un fes albastru îndesat pe ochi care nu mai are astâmpăr. Copilul a venit însoțit de ambii părinți. Ia valiza altor persoane care stau în holul de așteptare de la camera de gardă și o plimbă peste tot.

„Dacă și acum când nu e nimeni tot așteptăm...”, comentează tatăl băiețelului.

Din când în când, infiermierul iese și strigă câte un nume.

Holul de la camera de gardă a Spitalului „Victor Gomoiu”, marți seară, 9 ianuarie.

Spitalul de Copii „Victor Gomoiu” este unul din cele mai căutate spitale de către părinții din București, dar și din împrejurimi.

Pacienții vin fie la camera de gardă aduși cu salvarea sau de către părinți, fie la ambulatoriu – dacă au programare.

Tabelul care afișează timpii de așteptare din camera de gardă.

Miercuri dimineață, când ne-am întors la spital la prima oră, camera de gardă era goală. În schimb, ambulatoriul spitalului era aproape plin cu părinții care veniseră cu copiii pentru diverse tratamente.

Oamenii așteptau la coadă pentru a merge la cabinetele de la etajele spitalului. Un tânăr cu o fetiță de patru luni ne-a spus că așteaptă de aproximativ o oră. Spera ca, în scurt timp, să poată ajunge la cabinet pentru a-i fi consultat copilul.

Pe același hol, un băiețel de patru-cinci ani întreabă dacă va merge la aceeași doctoriță care i-a mai făcut injecții și în trecut. „Mami, unde mergem apoi? Nu vreau să merg la grădiniță azi”, îi spune copilul mamei, care îl ține de mână.

Într-o oră holul de la recepție și programări s-a umplut de părinți.

Aglomerația de la spital apare deoarece în spital lucrează în prezent doar 30 de asistenți medicali, cu 77 mai puțini decât prevede schema de personal.

„Practic, avem nevoie de asistenți peste tot, la toate secțiile”, spune Maria Enescu, managera spitalului.

Deficitul de personal medical s-a accentuat în ultimul an, după ce Guvernul a blocat concursurile pentru posturile publice.

Holul de la Spitalul „Victor Gomoiu”, fotografiat de reporterii Europa Liberă miercuri, 10 ianuarie.

Laura Manea, asistenta șefă de la Camera de Gardă, lucrează de cinci ani la Spitalul „Victor Gomoiu” și de peste 20 de ani în sistemul medical.

„Suntem puțini asistenți și volumul de muncă este mare. Este greu să asigurăm continuitatea. În momentul de față asigurăm continuitatea la camera de gardă, dar lucrând câte patru-cinci ore ore suplimentare toată lumea”, spune Laura Manea.

Laura Manea, asistenta șefă de la camera de gardă.

În mod normal, în camera de gardă ar trebui să lucreze patru-cinci asistenți pe tură.

În prezent, însă, sunt maximum doi asistenți; uneori doar unul. Reprezentanții spitalului spun că sunt zile când, timp de 12 ore, o singură asistentă are în grijă și 100 de copii.

Asistenta-șefă Laura Manea mai spune că blocarea posturilor pentru asistenți nu e singura problemă. Chiar și atunci când se puteau face angajări, în trecut, reprezentanții spitalului nu prea aveau de unde alege personal calificat. Puțini profesioniști se prezentau la concurs, motivul principal fiind salariile mai mici decât la alte spitale publice sau private.

Paradoxal, managera Maria Enescu spune că, înainte de pandemie, la unele concursuri pentru postul de asistent medical a fost concurență și de 21 de persoane pe un loc.

„Comisia de examen nu a avut însă pe cine alege”, explică Maria Enescu. Ea mai spune că cei mai mulți concurenți nu au reușit să promoveze cele trei probe ale concursului: interviu, probă practică și teorie.

„Nu poți să angajezi pe oricine într-un spital de copii, trebuie să ai o numită dexteritate, să fii empatic”, punctează Maria Enescu una dintre problemele cu care se confruntă.

Maria Enescu, managera de la Spitalul „Victor Gomoiu”

Spitalul „Victor Gomoiu” are 202 paturi, iar managera Maria Enescu spune că numărul medicilor este suficient pentru a face față aglomerației din această perioadă.

Marea problema e – subliniază managera – deficitul de asistenți medicali; lipsesc 77.

„În mod normal, ar trebui să fie cel puțin trei asistente pe tură. Acum avem o asistentă pe tură. Cel mai greu e la camera de gardă. Dar și pe secții. Dacă ai 25 de copii la o singură asistentă e foarte greu, pentru că sunt multe proceduri de făcut”, spune Maria Enescu.

Miercuri, de serviciu la camera de gardă era Andreea Dragomir, asistentă de 20 de ani, de cinci ani angajată la „Victor Gomoiu”.

„Câteodată lucrăm chiar cu un singur asistent în camera de gardă, iar unul în triaj. Sunt zile în care avem și peste 100 de pacienți pe zi”, spune Andreea Dragomir.

La Spitalul „Victor Gomoiu” din Capitală, în zilele aglomerate, pacienții așteaptă și câte trei-patru ore.

„În unele zile timpul de așteptare durează chiar cinci ore. Consultațiile durează în funcție de gravitatea bolii copilului”, mai spune Andreea Dragomir.

Andreea Dragomir, una din asistentele de la camera de gardă, lucrează de cinci ani la „Victor Gomoiu”.

Managera Maria Enescu spune că, din cauza așteptării, părinții devin uneori neliniștiți sau chiar recaltranți.

„Au fost situații în care asistentele au fost bruscate”, spune Maria Enescu. Ea spune că au fost mai multe situații când reprezentanții spitalului au chemat Poliția. Cel care sună la Poliție, de regulă, e medicul de gardă.

Diana Zaharescu, medicul coordonator de la camera de gardă, spune că „Victor Gomoiu” este, teoretic, spital pentru bolnavi cronici. În această perioadă, însă, funcționează mai degrabă ca un spital de urgență.

„Avem dotări și aparatură aproape ca un spital de urgență, doar că nu avem personalul, momentan. Câteodată, avem una, maxim două, asistente pe o tură de 12 ore. Și, fără asistente, efectiv nu poți să duci actul medical la sfârșit. Asistenta recoltează, asistenta ia temperatura, asistenta ajută atunci când mama are nevoie de un ajutor”, spune Diana Zaharescu.

Diana Zaharescu, medicul coordonator de la camera de gardă a Spitalului „Victor Gomoiu”, spune că medicilor le este greu să lucreze cu un singur asistent pe tură.

Spitalul „Victor Gomoiu” este unul dintre cele 19 spitale din subordinea Administrației Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB). Lipsă de personal medical nu este numai la acest spital, ci la aproape toate spitalele din București.

Oana Sivache, directorul general al ASSMB, a declarat luni că managerii de spital din București au cerut Ministerului Sănătății un plan naţional pe termen mediu şi lung de politici de sănătate publică, în condițiile în care Guvernul a blocat anul trecut concursurile pentru posturile publice.

Managerii de spital și medicii spun că procesul de angajare a personalului medical durează în jur de două luni, ceea ce este foarte mult în condițiile lipsei acute de personal din prezent.

Pe lângă deficitul de asistente și infirmieri, România nu stă bine nici la numărul de medici.

Un raport al Curții de Conturi arată că, în perioada 2014-2021, România era pe penultimul loc din Uniunea Europeană în privința numărului de medici, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori. Spre comparație, Grecia are 610,4 doctori la 100.000 de locuitori.

Clădirea Spitalului „Victor Gomoiu” a fost inaugurată în 2018, fiind contruită de la zero.

Colegiul Medicilor din România: Deficitul de medici este în creștere

Colegiul Medicilor din România arată că există 26 de județe în care proporția medic/număr de locuitori este de 1-2 medici/ 1.000 de locuitori. Faptul că în multe zone ale României nu există medici de familie duce la aglomerarea spitalelor din marile orașe.

Blocarea angajărilor și scăderea bugetului alocat mediciniei de familie sunt două dintre principalele cauze pentru lipsa de medici și personal medical, mai ales din zonele defavorizate.

Colegiul Medicilor arată că, în 2024, bugetul pentru medicii de familie scade cu 25%, față de 2023.

„Criza medicilor de familie este profundă, iar numărul localităților din România, care se confruntă cu o lipsă acută a medicilor de familie, este în creștere. Această situație restricționează accesul la îngrijirea medicală primară, ceea ce poate avea consecințe grave pentru sănătatea populației”, arată Colegiul Medicilor.

O statistică de ultimă oră de la CMR arată că mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 10.000 de medici de familie din România au vârsta de peste 60 de ani, ceea ce înseamnă că peste 10 ani, când aceștia vor ieși la pensie, iar România va avea un deficit major de medici de familie.

„Intrările în sistem sunt foarte reduse, sub 3%”, precizează Colegiul Medicilor.