Cum a dispărut jumătate de miliard de euro de la ANRP. Cel mai recent dosar DNA: Samsari și informații vândute

O fostă vicepreședintă a instituției trimitea informații unui samsar de terenuri, care ajutat de o avocată, cumpăra drepturile litigioase ale dosarelor deja aprobate.

Persoanele trimise în judecată sunt Ana Maria Plaveti, avocată din Baroul București și acționară la firma APFS Asset Invest SRL, omul de afaceri Florin Sora, Claudița Selavărdeanu și Ioan Nasleu, foști vicepreședinți ai ANRP.

Plaveti este acuzată de folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite și de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția.

Claudița Selavărdeanu, fostă vicepreședinte a Autorității, este acuzată că ar fi profesat fără drept după ce a dat consultanță juridică și a întocmit acte, nefiind avocat. Ea mai este acuzată de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității.

Florin Sora, om de afaceri, este acuzat de cumpărare de influență.

Ioan Nasleu, fost vicepreședinte al ANRP este acuzat de trafic de influență.

Reţeaua comercianţilor de drepturi litigioase a fost scoasă la lumină de anchetele penale care au mai dezvăluit, în plus, şi că mulţi dintre cumpărătorii drepturilor litigioase nu s-au mulţumit să-i înşele doar pe cei care le-au vândut pe nimic aceste drepturi, ţinta principală a fraudelor fiind chiar ANRP.

Detalii din rechizitoriu

Un rol important în economia acestui dosar o are Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), instituție în subordinea Cancelariei premierului.

CNCI are următoarele atribuții: validarea sau invalidarea propunerilor de acordare a măsurilor compensatorii, stabilirea ordinii de soluţionare a dosarelor înregistrate la secretariatul CNCI și emiterea deciziilor de compensare a imobilelor.

Potrivit rechizitoriului, Selavărdeanu era sursa din ANRP a lui Florin Sora. Ea îi oferea informații despre parcursul și șansele de reușită ale unui dosar de despăgubire sau despre orice alt aspect care îl interesa, ceea ce îi permitea să-și direcționeze demersurile și investițiile către dosare viabile – cu perspective certe de validare de către CNCI.

Miza de 19 milioane de euro

Primul dosar mare de despăgubire în care au fost implicați cei trimiși în judecată a privit solicitarea a doi cetățeni belgieni înaintată Comisiei locale Constanța de acordare a despăgubirilor pentru un teren de 45 de hectare în fosta comună Palazu Mare. Valoarea despăgubirilor a fost stabilită la 18,9 milioane de euro. Cererea a fost depusă în 2005 în vederea despăgubirii terenului de pe malul lacului Siutghiol.

În 2011, Comisia locală de fond funciar Constanța, condusă de primarul Radu Mazăre a admis cererea, deși legea acorda dreptul la despăgubire doar cetățenilor români.

ANRP asigură secretariatul ședințelor CNCI, care se țin de regulă de două ori pe lună, atribuție care includea propunerea ordinii de zi a ședințelor, cu dosarele de despăgubire care urma să fie analizate pentru a fi aprobate sau respinse.

În 2017, Selavărdeanu l-a anunțat pe Sora că dosarul cetățenilor belgieni este pe ordinea de zi a ședinței CNCI. În prealabil, după două deplasări la Bruxelles, Sora a încheiat cu belgienii o promisiune de vânzare cumpărare a terenului, fără să-i anunțe că dosarul lor va fi luat în discuție. Prețul stabilit a fost de 2,5 milioane de euro pentru 75% din suprafață.

Intervenții la premierul Grindeanu

Speriați că pierd afacerea din cauza unei modificări legislative de ultimă oră, Sora a apelat la Ioan Nasleu care era un apropiat al fostului primar al Timișoarei Nicolae Robu și avea conexiuni în mai multe partide politice.

„În condițiile în care era presat de timp pentru obținerea despăgubirii de 18,9 milioane EURO în dosarul FFCC/2012, Sora a apelat la Nasleu pentru a-l determina pe șeful cancelariei sau pe premier însuși să îi dispună președintelui ANRP (și CNCI) urgentarea aprobării dosarului ANRP FFCC/2012 cu despăgubiri în valoare de 18,9 milioane EURO, sub pretextul preîntâmpinării unui conflict diplomatic”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Astfel, Sora i-a cerut lui Nasleu să transmită celor doi funcționari de la vârful executivului român că „titularul dosarului era cetățean belgian și avea conexiuni politice la nivel înalt în guvernul Regatului Belgiei, iar neaprobarea urgentă a dosarului de despăgubire ANRP nr. (.....)FFCC/2012 putea provoca incidente diplomatice”, se arată în rechizitoriu.

Pe atunci, premier era Sorin Grindeanu, iar șeful cancelariei era Sandu Chirilă. Mai mult, în cursul anului 2017, Sora i-ar fi promis în mod repetat lui Nasleu bani și un autovehicul BMW X1 pentru a interveni succesiv la prim-ministrul Guvernului României, la șeful Cancelariei acestuia și la președintele ANRP.

Afacere pierdută

Procurorii DNA mai arată că Nasleu nu ar fi acceptat să își exercite influența la un nivel atât de înalt și să facă mai multe deplasări de la Timișoara la București în legătură cu un dosar ANRP în valoare de 18,9 milioane de euro, fără să aibă o înțelegere fermă că va primi o parte consistentă din această sumă.

În iulie 2019, CNCI a respins solicitarea de despăgubire după ce ANRP a demonstrat că unul dintre belgieni a pierdut cetățenia română în 1979, deci nu mai este îndreptățit la despăgubiri.

Imediat, Selavărdeanu a făcut o cerere de chemare în judecată a CNCI pe care a înregistrat-o la Tribunalul Constanța. Potrivit DNA ea îi oferea lui Sora „informații despre parcursul și șansele de reușită ale unui dosar de despăgubire sau despre orice alt aspect care îl interesa, ceea ce îi permitea să-și direcționeze demersurile și investițiile către dosare viabile – cu perspective certe de validare de către CNCI”.

Cei doi, care se știau din 2016, au pus în practică un mecanism clandestin de transmitere a informațiilor din dosare ANRP, valorificând financiar prerogativa membrului CNCI de a avea acces la dosarele ANRP propuse spre validare în ședințele bilunare ale CNCI.

Rolul avocatei

Avocata Ana Maria Plaveti avea „disponibilități financiare pentru achiziția drepturilor de despăgubire, experiență profesională, prestigiul și credibilitatea profesiei de avocat”. În doi ani, cei trei au generat „foloase necuvenite de aproape 9 milioane de lei, la rate de profit imense”, se mai arată în documentul procurorilor.

DNA mai susține că înaintea fiecărei ședințe CNCI, vicepreședinta ANRP Selavărdeanu, sub pretextul pregătirii participării la ședință, solicita ca dosarele aflate pe ordinea de zi a ședinței să îi fie aduse în biroul personal.

Principalele criterii în funcție de care ea îi colecta și trimitea lui Sora dosarele au fost: valoare peste 1.000.000 de puncte, (echivalentul a 1 milion de lei), titularii dosarelor sau reprezentanții acestora să aibă adresele în București sau Timișoara unde îl aveau ca sprijin pe Nasleu, sau alte localități unde se acordau despăgubiri mari, potrivit grilelor notariale, cum ar fi Cluj Napoca sau Craiova.

La terminarea programului, vicepreședinta Selavărdeanu introducea colile completate olograf cu datele din dosare în geanta laptopului și părăsea biroul. „Astfel, membri grupului au profitat de avantajul ilegal de a cunoaște rapid validarea despăgubirilor, înaintea titularilor dosarelor ANRP – care așteptau de foarte mulți ani în incertitudine cu privire la stadiul și finalitatea dosarelor ANRP, unii fiind dispuși să își cedeze drepturile pentru sume mai mici, dar certe și imediate”, se mai arată în document.

Cum se făcea selecția dosarelor

Listele cu informațiile confidențiale erau transmise de Selavărdeanu lui Sora la cel mult câteva zile după ședințele CNCI în care erau aprobate, astfel că ei erau primele persoane din afara ANRP/CNCI care aflau că în dosarele respective se vor emite decizii de compensare, precum și valoarea exactă a despăgubirilor.

Selavărdeanu ținea evidența actelor pe care le întocmea/redacta/completa cu privire la care îi erau solicitate serviciile de consultanță juridică, urmărea dosarele pe portalul instanțelor și păstra la birou date din dosarele urmărite. „În total, din datele rezultate în urma perchezițiilor domiciliare și a perchezițiilor informatice efectuate în cauză au fost găsite 148 de astfel de documente: cereri de chemare în judecată, întâmpinări, răspunsuri la întâmpinări, apeluri, concluzii scrise/note de ședință, adrese către instanțe, comisii locale sau județene, primării, ANRP, ADS, etc”, se mai arată în rechizitoriu.

După ce primea de la Selavărdeanu listele „de ședință CNCI” cu dosare ANRP aprobate Sora le fotografia și trimitea prin Whatsapp partenerei Plaveti. „Succesiv, într-o perioadă mai mică de doi ani, i-a trimis acesteia cel puțin de 29 de liste cu dosare aprobate în ședințele CNCI”, se mai arată în document.

Parcursul șefei ANRP

Selavărdeanu a rămas în ANRP până în ianuarie 2020, adică la o lună după ce a fost pusă sub acuzare de DNA. Apoi, în august același an, o regăsim ca șef de serviciu în Prefectura Ilfov, instituție condusă de liberalul Daniel Zamfir.

În perioada 16 noiembrie 2017–18 decembrie 2019, vicepreședinta Selavărdeanu, ar fi colectat numerele dosarelor, identitățile și adresele persoanelor îndreptățite la despăgubiri sau ale reprezentanților acestora, valoarea despăgubirilor, caracteristicile fizice, tehnice sau juridice ale imobilelor din 494 de dosare A.N.R.P. validate de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) sau instanțele de judecată pe care, ulterior, i le-ar fi transmis lui Sora.

Prejudiciu de 9 milioane de lei

Informațiile respective îi erau necesare acestuia pentru a trimite persoanelor îndreptățite oferte de cumpărare a drepturilor de despăgubire la prețuri de 30% din valoarea reală, profitând de incertitudinea și expectativa îndelungată în care se aflau titularii dosarelor ANRP.

Potrivit DNA, „o parte din informații ar fi fost transmise de omul de afaceri și avocatei, iar aceștia, în urma folosirii informațiilor nedestinate publicității primite de la Selavărdeanu Claudița, ar fi obținut foloase necuvenite totalizând aproximativ 8.900.000 lei”.

Avocata Plaveti nu recunoaște că a fost trimisă în judecată în acest caz, deși dosarul a fost trimis Tribunalului București din 9 decembrie 2022. „Nu știu de unde aveți informația, nu mai pot sta în telefon”, ne-a transmis avocata.

Prejudiciul de 500 milioane de euro

Prejudiciul oficial din dosarele ANRP s-ar ridica la jumătate de miliard de euro, conform calculelor din dosarele DNA.

Într-un top al celor mai mari despăgubiri întocmit de ANRP, şase din primii zece beneficiari sunt intermediari. Deloc surprinzător, pentru aceştia, procedura despăgubirii era foarte scurtă.

Prima anchetă a fost cel în care a fost acuzat de corupţie chiar vicepreşedintele ANRP, Remus Baciu. De altfel, acesta a şi fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru o mită de 270.000 de euro. Banii i-a primit pentru a-i ajuta pe intermediarii drepturilor litigioase. Aceștia ar fi urmat să primească drepturile cu prioritate.

Primul mare dosar de la ANRP a fost deschis în octombrie 2014. Atunci, DNA a demarat o anchetă privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren agricol din zona parcului bucureștean Plumbuita, dosar care avea să fie cunoscut drept ANRP 1.

Personajul principal al anchetei a fost Alina Bica, fost procuror șef al DIICOT. În 2011, Bica i-ar fi aprobat lui Gheorghe Stelian o despăgubire de 85 de milioane de euro despre care procurorii spun că este ilegală. Astfel, valoarea unui teren de 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei, cu 263.327.559 lei mai mult decât valora în realitate.

Dosarul ANRP 2 a fost trimis de DNA în instanță pe data de 26 februarie 2015. În acest dosar, Dorin Cocoş este acuzat de trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, de complicitate la trafic de influență şi complicitate la dare de mită.

Dorin Cocoș, dreapta, alături de fosta soție, Elena Udrea

Despăgubirea a fost intermediată de Dorin Cocoş. Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit de la Cocoş, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătraţi în Snagov, județul Ilfov.

În septembrie 2015, omul de afaceri Dorin Cocoș a solicitat magistraților de la Înalta Curte de Casație şi Justiție să fie judecat mai repede prin procedura simplificată, după ce a recunoscut toate acuzațiile care i se aduc în dosarul ANRP.

Conexate, cele două cauze s-au soldat cu închiderea procesului după ce instanța supremă a constatat prescrierea faptelor în cazul lui Cocoș și Gheorghe Stelian.

Adunate, pagubele aduse ANRP se ridică la jumătate de miliard de euro, bani plătiți de stat pentru terenuri supraevaluate și retrocedate samsarilor.

În urma unor decizii ale Curții Constituționale, prin care abuzul în serviciu presupune doar încălcarea unei legi și nu a regulamentelor interne, mulți dintre suspecți nu au mai fost trimiși în judecată sau au fost achitați de judecători în baza deciziei CCR.