Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Premierul Beniamim Netanyahu anunță că Israelul se pregătește pentru o operațiune terestră în Gaza. Președintele SUA reafirmă sprijinul categoric pentru Israel.
- Liderii europeni ar putea cere „pauze” ale conflictului din Gaza, în scop umanitar. Pe agenda Consiliului European care începe azi se află și sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin livrări de echipamente militare.
- O propunere legislativă a MApN prevede transformarea Direcției de Informații a Armatei (DGIA) în serviciu secret cu personalitate juridică. Reforma din spionajul militar ar veni în „contextul geopolitic turbulent și impredictibil”.
Există soluții pentru Gaza?
Premierul Israelului, Beniamin Netanyahu, a transmis, miercuri, într-un discurs televizat că membrii cabinetului de război pregătesc un atac terestru în Gaza, fără a spune când, după cum precizează Reuters.
Amânarea ar avea legătură cu dorința SUA de a-și întări prezența aeriană în zonă, pentru a putea proteja forțele americane deja dislocate în Orientul Mijlociu.
Situația umanitară din Gaza este deja una dezastruoasă. O misiune a Crucii Roșii vorbește despre haosul din spitale, notează The Guardian, iar Națiunile Unite spun că circa 1,4 milioane din cei 2,3 milioane de rezidenți și-au părăsit casele, dar asta nu le garantează securitatea. Ei nu pot pleca din Fâșia Gaza.
„Am săpat cu mâinile să scot oamenii de sub dărâmături”, povestește pentru Europa Liberă România Ștefan, un craiovean care se afla în Gaza la rude când a izbucnit războiul. Acum este în Rafah, în sud, la granița cu Egipt, acolo unde le-au spus israelienii civililor din Gaza să se retragă. Dar și Rafah este bombardată.
Ștefan este craiovean. A plecat în Gaza în vizită la rude și acum este în Rafah, oraș lovit aproape continuu de armata israeliană.
„În fiecare dimineață, când mă despart de copii la școală, îi îmbrățișez, le spun că-i iubesc și mă rog «Doamne, ai grijă de ei, să ne vedem cu bine la sfârșitul zilei!» pentru că tot timpul te aștepți să apară pericolul de undeva”, povestește din Israel, Claudia Furman, de origine română, mamă a patru copii.
Dinspre Națiunile Unite, în afară de controversa declarațiilor secretarului general și răspunsului dur al Israelului, nu a apărut vreo soluție. SUA și Rusia și-au folosit dreptul de veto pentru a bloca rezoluția propusă de cealaltă parte. Rusia cerea o încetare a focului, SUA o pauză cu scop umanitar.
The Washington Post scrie că dezbaterile de la Națiunile Unite au semănat cu cele din timpul Războiului Rece.
Reuters notează declarația de ieri a lui Vladimir Putin, care a avertizat că războiul Isarel – Hamas s-ar putea răspândi dincolo de Orientul Mijlociu și a condamnat bombardamentele asupra Gazei, cărora le cad victime civilii.
Președintele SUA spune că există o soluție pe termen lung pentru conflictul Israel - Gaza.
Din valul de declarații ale liderilor globali, s-a mai remarcat și cea a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, care a spus că Hamas nu e o organizație teroristă, ci una care luptă pentru libertate. SUA și UE au desemnat de multă vreme Hamas drept organizație teroristă.
Președintele SUA, Joe Biden, a vorbit, în schimb, despre dreptul Israelului de a se apăra, despre criza umanitară, dar și despre posibila soluționare pe termen lung a conflictului – SUA susțin soluția celor două state, Libertatea explică ce este aceasta.
Dilemele Europei – Gaza, Ucraina, Orbán
Aceeași temă a unei „pauze” în război, cu scop umanitar, e și pe agenda Uniunii Europene, la întâlnirea liderilor statelor membre, care începe azi la Bruxelles.
E de așteptat, scrie The Guardian, ca UE să ceară „pauze” ale bombardamentelor asupra Fâșiei Gaza, care ar permite ca palestinienii să primească mâncare, apă și provizii medicale în mod repetat. The Guardian descrie negocierile care au avut loc cu privire la folosirea pluralului „pauze” și nu a singularului „pauză”. Acesta ar fi sugerat prea mult ideea de „încetare a focului”...
Consiliul European trebuie să abordeze și chestiunea ajutorului pentru Ucraina, iar aceasta are propriile provocări.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a trecut, cumva, în planul doi al interesului public și politic, dar situația din teren nu este una bună. BBC transmite că autoritățile de la Kiev au început evacuarea forțară a circa 1.000 de copii din apropierea liniei frontului din sudul regiunii Herson și estul regiunii Donețk, unde atacurile Rusiei s-au intensificat.
The Washington Post scrie că Moscova continuă practica trimiterii la război a deținuților ruși, cărora li se promite eliberarea, iar Reuters transmite că ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a mers în vizită la trupele ruse din estul Ucrainei.
La Bruxelles, liderii europeni vor aborda chestiunea ajutorului militar, umanitar și financiar pentru Ucraina, într-o perioadă în care, notează atât Politico, cât și The Guardian, premierul Ungariei, Viktor Orbán revine în atenție într-un mod pe care liderii europeni nu și l-ar dori.
Viktor Orbán s-a întâlnit cu Vladimir Putin pe 17 ocrombrie, la Beijing.
Orbán e tot mai izolat, dar încă provoacă frustrare în Europa, scrie The Guardian, în timp ce Politico analizează prietenia Orbán – Fico – Putin.
O miză este ajutorul pentru Ucraina și decizii precum sancțiunile împotriva Rusiei care au nevoie de unanimitate. Europa are acum doi premieri prieteni cu Putin – Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia), iar semnalele din Statele Unite nu îndeamnă la optimism.
Dacă sprijinul pentru Israel nu e pus sub semnul întrebării nici de Republicani, nici de Democrați, cel pentru Ucraina se află într-un moment de cumpănă. Aseară, republicanul Mike Johnson, a devenit președinte al Camerei Reprezentanților.
Vestea e bună pentru Congres și republicani și rezolvă o criză de peste trei săptămâni, dar Johnson, politician pro-Trump și contestatar al rezultatului alegerilor din 2020, anti-avort și militant împotriva căsătoriei între persoanele de același sex, este printre cei care nu au mai susținut în ultima perioadă pachetele financiare pentru Ucraina, potrivit The Hill.
Serviciul secret al Apărării
În România, G4Media scrie despre o propunere legislativă lansată în procedura de transparență publică de Ministerul Apărării. Documentul, care poate fi consultat aici, vizează transformarea Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA) în serviciu secret cu personalitate juridică.
Pe lângă faptul că va putea înființa firme, potrivit propunerii, serviciul de spionaj al Armatei „ar putea face filaje, interceptări de comunicații și percheziții cu mandat de la judecător”, explică G4Media, iar directorul general al DGIA ar putea fi nu doar numit, ci și demis de ministrul Apărării (o funcție politică).
O știre care pare să bântuie România a „renăscut” ieri - Curtea de Apel a decis că judecata în Dosarul Revoluției poate să înceapă. Sunt vizați, explică Europa Liberă, fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.
Tot din Europa Liberă vă recomand detaliile despre bugetarul român care câștigă mai mult decât președintele Franței – ați ghicit, e șef la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – precum și reportajul video „Crevedia, 2 luni de la explozii”. O poveste despre viața improvizată în containere.
Alte știri:
- Raport Banca Mondială: România este vulnerabilă la dezastre naturale induse sau accentuate de schimbările climatice, în special la inundații și secetă, transmite Hotnews.
- Noul salariu minim în construcții va fi de 4.582 lei, iar cel din agricultură și industria alimentară de 3.436 lei, au convenit Guvernul, patronatele și sindicatele.
- Atac armat în statul american Maine – cel puțin 22 de morți și zeci de răniți. Detalii la CNN.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate bune,
Carmen