3 minute | Ce face Vladimir Putin când e încolțit și o împărțeală românească cu funcții

Rusia spune că mall-ul din Kiev pe care l-au distrus forțele sale aeriene în 21 martie ar fi adăpostit muniție. Cel puțin opt oameni au murit în ceea cea presa internațională descrie drept unul dintre cele mai distructive atacuri de până acum asupra Kievului.

Forțele Rusiei atacă violent orașul strategic Mariupol și au distrus un mall din Kiev. Avansul forțelor terestre e însă limitat. Cum va reacționa Vladimir Putin? În România, după 4 luni de guvernare, PNL și PSD nu au reușit încă să își împartă „frățește” toate posturile din teritoriu.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Cel puțin opt oameni au murit în atacul asupra unui mall din Kiev. Rusia spune că acesta adăpostea vehicule militare.
  • Orașul Mariupol de la Marea Azov e distrus aproape în totalitate. Bombardamente „din 10 în 10 minute”.
  • Președintele SUA avertizează că Vladimir Putin se simte încolțit și ar putea răspunde cu arme chimice.

Putin „încolțit”. Ce poate urma

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat la o întâlnire cu oameni de afaceri că Vladimir Putin este „cu spatele la zid” în urma războiului pornit acum aproape o lună împotriva Ucrainei.

Un Vladimir Putin tot mai „disperat” din cauza opoziției puternice a forțelor ucrainene, notează The New York Post, ar putea să anunțe, în opinia președintelui american, folosirea de arme chimice în Ucraina.

O tânără care a rămas la Kiev pentru a lupta cu atacatorii ruși păzește un punct de control în 20 martie 2022.

Președintele american i-a avertizat pe oamenii de afaceri cu privire la riscul sporit al unor atacuri cibernetice asupra companiilor lor și a confirmat că Rusia a folosit în weekend o armă hipersonică.

Un Vladimir Putin „încolțit”, atrage atenția The New York Times, ar putea duce însă și la folosirea unor arme nucleare tactice. Atât SUA cât și Rusia au astfel de arme, mai puțin distructive.

„Temerea este că dacă dl. Putin se simte încolțit, ar putea alege să detoneze una dintre armele sale nucleare mai mici – încălcând tabuul stabilit în urmă cu 76 de ani după Hiroshima și Nagasaki”, scrie publicația.

Pentru ucraineni însă, un Vladimir Putin „pus la zid” de rezistența arătată de armată și de populație ucrainene ar putea fi un semn bun. Dorindu-și, cu siguranță, acest lucru, negociatorul din partea Ucrainei Mihail Podoliak, a spus pentru BBC că Rusia ar putea evalua mai realist evoluția invaziei, ceea ce ar putea ajuta negocierile.

Mihail Podoliak este consilier al președintelui Zelenski și unul dintre principalii negociatori cu reprezentanții Rusiei.

Într-adevăr, Rusia nu a avut un avans terestru însemnat în ultima perioadă, dar atacurile aeriene și asedierea orașului strategic Mariupol nu lasă mult loc pentru optimism.

Unele orașe nici nu mai pot fi recunoscute, a spus președintele Volodimir Zelenski, așa că orice compromis care implică schimbări constituționale sau ale legislației menite să asigure securitatea Ucrainei nu poate fi acceptat de el, în calitate de președinte, ci trebuie decis prin un vot popular, în cadrul unui referendum, notează The Washington Post.

Procurorul general al Ucrainei a spus că cel puțin opt persoane au murit în urma atacului aerian asupra Mall-ului Retroville din Kiev, care a afectat și clădiri rezidențiale din zonă.

Publicația publică imagini din satelit care arată distrugerile masive din mai multe orașe și menționează că bombardarea mall-ului Retroville din Kiev, care a provocat una dintre cele mai mari distrugeri din capitala Ucrainei de la începutul războiului ordonat de Vladimir Putin până acum. În plus, a făcut să „crească îngrijorarea că frustrarea Rusiei cu privire la eșecul de a ocupa teritorii importante va duce la o amplificare a atacurilor”.

Rusia spune că a atacat mall-ul pentru că era folosit ca spațiu de depozitare pentru lansatoare de rachete și muniție, notează Reuters. Oricum, adaugă presa internațională, acesta a fost atacat după ce Ucraina a refuzat să predea orașul asediat Mariupol.

Pregătiri pentru „ce e mai rău”

BBC identifică patru motive pentru care cucerirea orașului de la Marea Azov e vitală pentru Rusia. Printre acestea, crearea unui coridor între Crimeea și Donbas și blocarea producției și exporturilor de oțel, cărbune și porumb.

Toate semnele indică o înrăutățire a situației, spre deosebire de ce spera negociatorul ucrainean. Azi dimineață, armata ucraineană a avertizat populația să se pregătească de ce e mai rău.

Autoritățile din Mariupol spun că orașul e distrus aproape în totalitate. Imagine din 18 martie.

O evoluție care poate afecta România, atât din punct de vedere al valului de refugiați, cât și strategic, a avut loc ieri, când navele rusești din Marea Neagră au lansat un atac asupra Odesei.

Forțele Navale Române au dispus intensificarea, în regim de urgență, a măsurilor de supraveghere a spațiului maritim al României. Anterior, Direcția hidrografică maritimă a emis vineri (!) o avertizare despre pericolul ca în zona de nord-vest a Mării Negre să existe mine. Un avertisment similar a fost emis și de către autoritățile din Bulgaria.

Un nou răspuns al Occidentului la distrugerile masive și pierderile de vieți omenești cauzate de războiul ordonat de Vladimir Putin este „în lucru”. Liderii NATO se întâlnesc „de urgență” abia joi, iar Uniunea Europeană, relatează Politico, are dificultăți în a decide ce alte sancțiuni ar putea și ar trebui aplicate Rusiei.

O împărțeală românească cu funcții

Probabil nu surprinzător, în timp ce la granițele României are loc un război, iar perspectivele efectelor acestuia asupra economiei globale îngrijorează absolut toate țările, în România se împart funcții.

Florin Cîțu vorbește despre o remaniere guvernamentală în timp ce membrii PNL și PSD sunt mult mai ocupați cu împărțirea funcțiilor politice nealocate încă.

Despre „trocul din biroul lui Ciolacu”, în Europa Liberă România, care analizează noile tensiuni din coaliția aflată la guvernare. La patru luni de când PNL și PSD au format un nou executiv, posturile încă „la dispoziția lor” în teritoriu se împart cu greu.

„În peste 25 de județe, nu s-a ajuns la un acord între PNL, PSD și UDMR. Se ceartă de luni bune, iar numirile sunt blocate. Sunt trei zone principale: pozițiile de inspector județean, de secretar general al prefecturilor, funcții în ANAF. Ciolacu și Cîțu trebuie să rezolve problema”, i-a dezvăluit lui Cristi Andrei un participant la discuția din Coaliție.

În timp de președintele PNL, Florin Cîțu, încearcă să aducă în discuție o remaniere guvernamentală, negocierile pentru funcțiile „mai mici” au durat aproximativ cinci ore.

„Sunt multe scandaluri locale, iar fiecare vrea să își pună oamenii în funcție și e supărat”.

Refugiații ucraineni rămași în România încearcă să își găsească de lucru. Unii au reușit.

Alte știri:

  • În Rusia, Facebook și Instagram fac parte dintr-o „organizație extremistă”.
  • Un tabloid din Rusia a publicat ieri informația, ștearsă în foarte scurt timp, potrivit căreia aproape 10.000 de militari ruși au fost uciși în războiul din Ucraina, transmite CNN.
  • În Senatul SUA au început audierile pentru un nou judecător al Curții Supreme. Dacă va fi confirmată, Ketanji Brown Jackson ar deveni prima femeie de culoare care obține un loc în cea mai înaltă instituției a justiției americane.

Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le acoperim la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

O zi liniștită,
Carmen