Anul recordurilor triste în învățământ: profesori care pică titularizarea predau copiilor care iau sub 5 la evaluare

Aproape 18.000 de elevi care au susținut anul acesta examenul de Evaluare Națională nu au reușit să obțină nici măcar nota 5. Este o creștere semnificativă comparativ cu anul trecut.

Peste 16.000 dintre elevii cu note sub 5 au fost repartizați însă la licee, arată datele Ministerului Educației. Dintre aceștia, 20% s-au înscris la filiera teoretică, iar restul la cea tehnologică.

O altă cifră semnificativă pentru calitatea actului de educație din România este cea care arată că 42% din tinerii care nu au reușit să obțină media 5 la Evaluarea Națională provin din mediul rural.

Rezultatele slabe de anul acesta se reflectă și în numărul mult mai redus de note mari. De exemplu, cel al notelor de 10 este de 7 ori mai mic decât cel din 2023. Din mediul rural, un singur elev a reușit să obțină nota 10.

Ministrul Educației, Ligia Deca, nu pare foarte deranjată de rezultatele slabe de anul acesta, despre care spune că nu sunt comparabile cu cele din anii anteriori.

„Nu putem să spunem că generația anterioară a fost sau nu mai bună ca generația actuală. Procentul se înscrie în media anilor anteriori”, a declarat ministrul Deca.

Misterul mediilor mari la clasă si a repetenției la Evaluare

Una dintre probleme este că parte dintre elevii cu note sub 5 au medii destul de ridicate în clasele V-VIII. Altfel spus, performanțele lor școlare nu ar fi trebui să-i ducă spre un astfel de eșec.

Potrivit edupedu.ro, există diferențe și de câte patru puncte între notele de la Evaluarea Națională și cele de la clasă, dar și mai mari, uneori de peste 7 puncte.

Fenomenul este unul îngrijorător pentru că el ridică problema modului în care sunt obținute notele la clasă și a competenței profesorului.

Directorul Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, profesorul de matematică Sorin Haiduc, spune că aceste diferențe între note arată lipsa de profesionalism a profesorilor.

„Este vorba de fraudă, pentru că este inacceptabil ca un profesor de Matematică, să spunem – și analiza aceasta trebuie neapărat făcută – la clasă să aibă copilul 8 și la examen să aibă 1,50 sau 2. Deci diferențele acestea sunt tragice, pentru că denotă o lipsă de profesionalism din partea profesorilor”, a susținut profesorul Haiduc la dezbaterea „Cronica Evaluării Naționale”, organizată online de Casa Corpului Didactic Galați.

Subiectele sunt concepute pentru a ajuta elevii slabi

O întrebare este de ce ajung atât de mulți elevi să nu reușească să ia nici măcar nota 5 la matematică sau la limba română, câtă vreme subiectele sunt concepute tocmai pentru a facilita obținerea unei note de trecere.

Primele două subiectele sunt de tip grilă, făcute expres să crească rata de promovare, susțin profesorii cu care a discutat Europa Liberă.

Aceste subiecte, în cazul matematicii, de pildă, necesită cunoștințe elementare. Dacă un elev ar rezolva subiectul 1, care are 6 subpuncte, ar obține nota 5.

Cel mai greu subiect era o ecuație de gradul 1. (2x+3=4x+1. Numărul 1 este soluția ecuației? Corect sau fals?)

Acestui subiect li se adaugă alte 5 în care elevii ar trebui să știe ordinea operațiilor (8+4:2), să calculeze un procent (20% din 200), sau să știe intersecția a două mulțimi.

Pentru o notă peste 5, elevii ar fi trebuit să rezolve cel puțin o problemă de geometrie în care ar fi trebuit să știe definiția triunghiului isoscel și suma unghiurilor unui triunghi.

Practic, filosofia subiectelor de la Evaluarea Națională este centrată tocmai pe sprijinirea elevilor slabi, pentru a ascunde incompetența sistemică, spune pentru Europa Liberă, Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov.

Falia urban-rural se adâncește în fiecare an

Discrepanța dintre mediul rural și urban este una dintre problemele majore cu care se confruntă învățământul românesc și care în loc să se reducă, așa cum au sunat promisiunile din ultimii 20 de ani, mai cu seamă cele din perioada proiectului prezidențial „România Educată”, se mărește.

Profesorul Cătălin Ciupală susține că, în mediul rural, lipsesc profesorii buni la matematică, aceștia nefiind motivați în special din punct de vedere financiar să facă naveta. Eșecul se va mări, spune acesta pentru Europa Liberă.

„Sunt mulți factori care fac să avem eșec școlar și anticipez că eșecul va fi din ce în ce mai mare, pentru că nu mai avem profesori, pleacă din sistem. Iar calitatea celor din sistem este și ea discutabilă”.

Deși la nivel oficial se vorbește despre decăderea sistemului educațional din mediul rural, măsurile și soluțiile întârzie.

Din punctul de vedere al fostului ministru al Educației, Mircea Miclea, diferențele dintre rural și urban vor crește din ce în ce mai mult.

„Avem trei factori: calitatea mai slabă a profesorilor din mediul rural, disponibilitățile financiare mai reduse ale părinților din rural care nu pot să investească în meditații ca să compenseze calitatea proastă a educației în cadrul școlii și lipsa de reacție a factorilor de decizie din Minister, care știind datele acestea de cel puțin 12 ani nu au luat nicio măsură remedială ca să reducă diferențele. Concluzia e că aceste diferențe vor crește și mai mult”, spune Mircea Miclea pentru Europa Liberă.

Profesorii noi în sistem sunt greu de adus atâta vreme cât salariile rămân complet neatractive, spune pentru Europa Liberă profesorul Cătălin Ciupală.

„Demotivarea este individuală și ține și de statutul social pe care profesorul îl are în societate. Soluția pe care o văd este să fie salarii mai atractive pentru mediul rural, altfel nu vor veni profesori de calitate”.

Elevii, oglinda profesorilor

Calitatea slabă a elevilor este însă în oglindă cu calitatea slabă a unora dintre profesori, aceasta fiind încă una dintre marile probleme ale sistemului.

Acest lucru se vede cel mai bine din rezultatele la examenele de titularizare, concurs la care 7 este nota minimă de promovare.

Anul acesta 42% dintre profesorii înscriși în concurs au reușit să obțină peste nota 7. Rezultatele sunt semnificativ mai slabe față de anul trecut, deoarece 37,34% dintre candidați au luat note între 5 si 7, față de 33,24% în 2023.

Aproape un sfert dintre profesorii candidați, adică 23,06%, au note între 1 și 5.

Peste 1.000 de candidați dintre cei 37.000 înscriși nu s-au mai prezentat, iar 2.660 s-au retras de la proba scrisă.

Tiparul este același în fiecare an. De pildă, în 2023, procentul celor care au obținut peste nota 7 a fost de 33,49%, iar cel al notelor sub 5 a fost de 21,52%,

În 2021, procentul notelor peste 7 a fost de 44,47%, cel al notelor între 5 și 7 de 35,49%, iar notele sub 5 de 20%.

Profesorii cu note mici, chiar și aceia cu note sub 5, rămân însă în sistem și predau, de regulă, în mediul rural.

Fostul ministru al educației, profesorul Mircea Miclea, susține că s-a ajuns în această situație și pentru că de 12 ani nu a fost introdus masteratul didactic.

„Din păcate s-a continuat exact practica de pe vremea lui Ceaușescu în care la Departamentul de pregatire a cadrului didactic, cel care îți dă dreptul să predai în învătământul preuniversitar se poate înscrie oricine, indiferent câte examene are picate la facultatea pe care o urmează. Adică zero selecție”, spune Mircea Miclea pentru Europa Liberă.

Titularizarea, criticată de OECD

Titularizarea a fost criticată dur de specialiștii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în două rapoarte oficiale, din 2017 și 2024, despre sistemul de educație din România.

OCDE a recomandat României să desființeze examenul de titularizare, care le permite profesorilor să predea ca suplinitori chiar dacă nu obțin nota 7.

Titularizarea, care reprezintă principala metodă de selectare a noilor cadre didactice, ar trebui completată cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea, spun rapoartele OCDE.

Folosirea titularizării „ca principala modalitate de selectare a potențialelor cadre didactice este mult mai ineficientă decât stabilirea unor standarde înalte pentru admiterea în programele de formare inițială a cadrelor didactice și a unei ample pregătiri didactice inițiale”, avertizează experții instituției.

OCDE a recomandat ca examenul de titularizare să fie înlocuit sau completat cu „metode de recrutare a cadrelor didactice ce răspund mai bine nevoilor școlilor”. Este vorba de interviuri, evaluare a portofoliilor și observarea practicii pedagogice.

Concret, angajarea profesorilor ar trebui făcută de școli, așa cum prevedea inițial Legea educației din 2011, ci nu de inspectoratele județene, spun experții OCDE.

Cu toate acestea, titularizarea este folosită în continuare de statul român, este menținut în noua lege a educației inițiată de ministrul Ligia Deca și promulgată de președintele Klaus Iohannis pentru a aplica „reforma prezidențială România educată”.

Ministrul Ligia Deca argumentează că protecția oferită de sistemul titularizării profesorilor asigură stabilitate și atrage mai mulți profesori.

„Faptul că există o stabilitate în sistem odată ce s-au titularizat pe un post este unul dintre argumentele pentru care încă avem doritori pentru profesia didactică”.

Pe de altă parte, dacă angajarea profesorilor s-ar face direct de către școli, ar exista riscul, mai ales în mediul rural, să apară presiuni și interese politice.

Acest risc este însă unul destul de redus, susține Mircea Miclea, care atrage atenția că OCDE cere acum fix ceea ce era scris în lege încă din 2011.

Articolul care prevedea angajarea și concedierea profesorilor de către școli a fost eliminat de guvernul Victor Ponta la presiunea sindicatelor.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.