Linkuri accesibilitate

Profesor într-un „sistem prost” | 5.000 de cadre didactice nu au pregătire de specialitate


Cei mai mulți elevi care sunt educați de cadre didactice „fără pregătire” sunt din mediul rural.

Aproximativ 5.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar nu au pregătire de specialitate, potrivit unei statistici a Ministerului Educației consultată de Europa Liberă.

În prezent, numărul total de profesori încadrați în sistem depășește 200.000. Dintre aceștia, 4.811 sunt cadre didactice fără pregătire de specialitate.

La nivel național, cei mai mulți profesori „fără pregătire” se află în București. Numărul acestora este de 244.

Larisa Gojnete, inspector școlar pentru comunicare instituțională la Inspectoratul Școlar al Municipiul București (ISMB), explică faptul că profesorii „fără pregătire” sunt acele cadre didactice care nu au pregătire de specialitate în disciplina predată.

„Vorbim de cadrele didactice care sunt încadrate pe o perioadă determinată de un an - nu sunt titulari în sistem: cadrele didactice care au studii superioare, dar care predau altă disciplină decât cea conform studiilor absolvite, studenții în curs de calificare și absolvenții cu diplomă de Bacalaureat”, afirmă, pentru Europa Liberă, Larisa Gojnete.

Metoda „învechită” prin care sunt pregătiți profesorii

Expertul în educație, Mircea Miclea, susține că ar trebui schimbat modul în care sunt pregătiți profesorii, deoarece este inadecvat contextului actual. Una dintre soluții ar fi ca masteratul didactic să reprezinte o condiție obligatorie pentru intrarea în sistem, lucru care apare și în proiectul „România Educată”.

Pregătirea inițială a cadrelor didactice este realizată printr-o metodă care dăinuiește de pe vremea lui Ceaușescu. Ar trebui să se treacă la masteratul didactic, așa cum este specificat în Legea Educației din 2011, și așa cum ne arată toate bunele practici din toate țările care obțin performanțe superioare la testele PISA”, subliniază Mircea Miclea.

Specialistul în educație afirmă că este nevoie de cadre didactice bine pregătite pentru a putea face față complexității sistemului de învățământ românesc, „în care trebuie să incluzi elevi cu nevoi speciale, și să fii flexibil la schimbarea de mentalitate, care este evidentă la această nouă generație, așa-numiții nativi digitali”.

Pe de altă parte, Mircea Miclea sublinază faptul că în România există profesori foarte buni datorită competențelor proprii și a dorinței lor de a învăța în permanență, și nu datorită modului de pregătire, care se realizează, din păcate, „într-un sistem prost”.

Salarizarea profesorilor

Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, afirmă că salarizarea în învățământul de stat ar fi una dintre cauzele pentru care mulți absolvenți de studii superioare, în domeniul educațional, fie aleg să predea în învățământul privat, fie se orientează către alte meserii sau profesii, mai bine plătite. Acest lucru explică faptul că există și cadre didactice „fără pregătire” în învățământul preuniversitar.

Liderul de sindicat, Marius Nistor, susține că salariile profesorilor ar trebui să crească pentru a atrage cadrele didactice calificate. „E greu să crezi că în sistemul de stat se vor înghesui colegii noștri pentru a ocupa astfel de funcții. Iar cei care vin, stau puțin și pleacă”.

Acesta adaugă faptul că salarizarea în sistemul educației se află aproape pe ultimul loc în ierarhia salariilor din România și că o mare parte din funcționarii publici sau cei cu studii medii sunt mult mai bine plătiți decât cadrele didactice cu studii superioare de lungă durată. „Cu 2.300 de lei - salariul unui debutant cu studii superioare - nu reușești să atragi pe nimeni, au alte oportunități în alte domenii de activitate. Și dacă e să ne raportăm și la cei din învățământul privat, acolo salariile sunt de la 800 până la 1.000 de euro”.

Liderul de sindicat e de părere că normativele cu privire la salarizarea profesorilor nu ar reprezenta o prioritate pentru statul român.

„Statul român prorogă, de la un an la altul, toate acele normative care ar fi permis intrarea în vigoare, în totalitate, a Legii 153. Ceea ce trebuie înțeles este că toți coeficienții pe baza cărora sunt plătiți salariații din sistem ar trebui să crească”, precizează Marius Nistor.

Deficitul de cadre didactice

Marius Nistor atrage atenția asupra faptului că, în general, personalul didactic calificat nu este atras de zonele izolate, defavorizate, în care se află unele instituții de învățământ, motiv pentru care se apelează la profesorii „fără pregătire”. „Conform Legii Educației, chiar dacă au studii superioare în alt domeniu, ei nu sunt calificați drept cadre didactice. Dar prin cursuri de formare reușesc, într-o oarecare măsură, să acopere lipsa de pregătire în domeniul educațional”.

Și fostul ministru al educației, Mircea Miclea, susține că deficitul de cadre didactice este specific în acele școli care se află în zone extrem de îndepărtate sau neprilenice pentru profesorii care au o familie sau care își doresc să-și întemeieze una.

De asemenea, Miclea menționează faptul că elevii din zonele rurale, în mod special, ar trebui să aibă transportul asigurat, pentru a putea avea acces la o educație de calitate. „În zonele rurale, unde nu ai cadre didactice este necesară organizarea unui sistem de transport, în care să-i aduci pe elevi acolo unde ei au profesori mult mai buni, și să-i duci acasă imediat ce se termină orele”.

Mircea Miclea afirmă că soluția nu constă doar într-o pregătire mai bună a cadrelor didactice, ci și în „analiza rețelei școlare și comasarea școlilor care nu pot să asigure cadre didactice de calitate, din motive socio-geografice sau economice”.

De asemenea, liderul de sindicat e de părere că deficitul de cadre didactice a crescut și din cauza faptului că, în ultima perioadă, mulți profesori calificați s-au pensionat. „Pe un coeficient de pensionare care a fost majorat, pe dezamăgirea vizavi de modul în care au funcționat lucrurile în ultimii ani, pe o salarizare mai mult decât deficitară, colegii noștri au preferat pensionarea decât să-și continue activitatea în sistem”.

Marius Nistor subliniază faptul că modul în care funcționează, în prezent, învățământul de stat ar putea să îndepărteze profesorii calificați. „Categoric nu vom reuși să atragem tinerii bine pregătiți. Faza mai proastă este că pierdem și personalul calificat pe care-l avem”.

Calitatea educației depinde și de gradul de pregătire a profesorilor

Mircea Miclea precizează faptul că principalul factor care contribuie la succesul educațional al elevului este calitatea cadrului didactic.

În România, rata analfabetismului funcțional este de peste 44%. „O calitate slabă a cadrelor didactice duce la performanțe slabe ale elevilor, ceea ce vedem prin rata înaltă de analfabetism funcțional, prin rezultatele la testele internaționale, dar și prin datele de la Evaluările Naționale sau de la Bacalaureat”, susține specialistul în educație.

Rezultatele de anul acesta de la examenul de titularizare sunt cele mai proaste din ultimii cinci ani

Rezultatele de anul acesta de la examenul de titularizare sunt cu 14 procente sub cele din 2020.

Conform datelor transmise de Ministerul Educației, rata notelor peste 7 obținute de candidații care au susținut, în acest an, proba scrisă este de 44,47%, cea a notelor între 5 și 7 este de 35,49%, iar notele sub 5 reprezintă 20%. „Este un puternic semnal de alarmă”, a subliniat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă. Acesta a adăugat faptul că rezultatele „cele mai slabe” sunt obţinute de cei mai proaspeţi absolvenţi de învăţământ superior.

Pe de altă parte, 130 de profesori au luat nota 10 la titularizare.

Potrivit Agerpes, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că procentul de promovare la examenul de titularizare, după rezolvarea contestaţiilor, a crescut „uşor”, ajungând la 46%. Acesta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire „la slaba pregătire a candidaţilor” care nu au obținut nota 7 sau nici măcar nota 5.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG