Importuri record de energie în România. Ce se va întâmpla când va avea nevoie de mai mult decât poate cumpăra?

16 iulie, ora 20:56 – consumul instantaneu al României, în acel moment a fost de 8.350 megawațți (MW).

În țară se produceau doar 6.018MW (2.119 în hidrocentrale, 1.182 în centralele pe cărbune, 1.265 în centralele pe gaz și 51 în cele pe biomasă).

Așa că a fost nevoie de importuri: 2.332MW, valoare instantanee.

România a cumpărat energie din Ungaria, Bulgaria (cel mai mult, aproape 1.300MW), Serbia și foarte puțin din Ucraina (în jur de 200MW).

Care e capacitatea maximă de import de energie a României?

Transelectrica are pe site-ul oficial o hartă a interconexiunilor transfrontaliere ale României.

Liniile sunt atât pentru importuri, cât și pentru exporturi. Capacitatea maximă de transfer transfrontalier e declarată de Transelectrica ca fiind de 3.370MW:

• 1.560MW cu Bulgaria;
• 500MW cu Serbia;
• 800MW cu Ungaria;
• 255MW cu Republica Moldova;
• 255MW cu Ucraina.

România - conexiuni transfrontaliere pentru schimburi de energie.

Republica Moldova este un importator permanent de energie (în general, doar din România), iar importurile României din Ucraina nu sunt sigure, din cauza războiului.

Teoretic, rămâne, deci, o capacitate de import de 2.860MW.

„Este o capacitate maximală, teoretică. Înseamnă că toți au disponibil pentru export, în același moment toată acea cantitate de energie”, spune Otilia Nuțu, expert în energie.

Cât de mult înseamnă, de fapt, import de 2.332MW?

„Dacă ne apropiem de capacitatea maximă a importurilor, cu siguranță e un semnal de alarmă, dar nu suntem în acel scenariu. Suntem suficient de departe, din moment ce noi nu am importat mai mult de 2.000 de MW, avem o marjă de 800-1.000, pe care am putea să-i luăm din importuri,” a declarat săptămân aceasta Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la Digi24.

Ministrul n-a explicat, exact, ce înseamnă acea capacitate maximă, care e doar teoretică.

În martie 2022, România a atins un maxim de importuri de 2.500MW, doar că, în acel moment, războiul din Ucraina era abia la început, iar schimburile de energie mai funcționau.

Într-un scenariu pur teoretic, dacă un reactor de la Cernavodă s-ar opri, în plină caniculă, când consumul de energie ar fi de peste 8.000MW, valoare instantanee, România ar avea nevoie de mai multă energie decât poate produce și importa.

Ce se întâmplă dacă România are nevoie de mai multă energie decât poate importa?

Prima măsură care poate fi luată este decuplarea unor mari consumatori, explică expertul în energie Otilia Nuțu. „Teoretic se închid consumatori industriali, care sunt despăgubiți pentru asta”, spune ea.

Dacă decuplarea unui mare producător e accidentală, iar nevoia de energie survine într-un timp foarte scurt, problemele sunt mult mai mari.

Dezechilibrul poate duce la un blackout.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că există capacități de producție de energie care pot suplini o cerere bruscă în sistem, și care n-ar putea fi acoperită cu importuri.

„Din discuțiile pe care le-am purtat cu Dispecerul Energetic Național - DEN și cu principalii producători, există modalități de a crește producția de energie, în caz de nevoie, în special prin hidrocentrale. DEN monitorizează atent nivelurile de producție, consum și schimburile transfrontaliere și ia decizii extrem de rapide, în funcție de dinamică, pentru a asigura echilibrul sistemului energetic național și securitatea și continuitatea furnizării de energie electrică pentru consumatori”, spune Sebastian Burduja, pentru Europa Liberă.

Ce soluții sunt pentru a nu risca dezechilibre majore?

Trebuie urgentate investițiile în Transelectrica, ca să se poată integra capacități suplimentare semnificative de energie regenerabilă și să poată crește interconectivitatea cu țările din jur, spun experții.

„Nu ne putem baza la infinit pe întoarcerea la capacități din 1960 care mai și blochează accesul la rețea pentru capacități noi și nu ne putem baza la infinit că banii din fondul de modernizare vor putea fi folosiți, câtă vreme transmitem în permanență semnale ca n-avem nicio intenție reală să decarbonizăm – exact pentru decarbonizare ne sunt dați acesti bani”, spune Otilia Nuțu.

Expertul în energie explică cu o metaforă situația actuală din sistemul energetic național, în care soluția găsită de autorități pentru a ieși din criză a fost să repornească centralele pe cărbune.

„E ca și când am avea în garaj un Trabant vechi și stricat din 1970. De regulă, ne descurcăm fără el, dar sunt și momente în care avem neapărat nevoie de mașină. Și atunci cârpim Trabantul cu ce găsim”, explică ea.

Concluziile Comandamentului Energetic

Autoritățile au chemat, vineri, pe 19 iulie, producătorii, distribuitorii și transportatorii de energie într-un „comandament de vară” ca să analizeze situația după valul de caniculă și să găsească soluții.

Concluzia a fost un comunicat transmis presei din care nu reiese, de fapt, care a fost situația exactă în perioada de caniculă.

Câte pene de curent au fost, ce durată medie au avut, câți oameni au fost afectați și dacă a fost vreun moment riscul unui blakcout.

Iată lista de măsuri pe care Comandamentul le-a aprobat, fără a explica și cum anume vor fi puse în practică:

• „creșterea producției de energie în bandă, indiferent de sursă;
• identificarea unui format standard de transmitere/comunicare a datelor de măsură a energiei electrice între distribuitori și furnizori pentru a avea o imagine cât mai clară a necesarului de consum și producție și pentru a reduce dezechilibrele;
• Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei va analiza mecanismul de formare a prețului în sensul protejării consumatorului final de fluctuațiile din piață;
• operatorii de distribuție vor publica și actualiza constant pe website-urile proprii localitățile/zonele afectate de avarii, precum și durata estimată pentru remediere;
• accelerarea investițiilor în toate segmentele din domeniul energiei.
• Ministerul Energiei și Ministerul Mediului vor prezenta Guvernului o informare cu privire la stadiul proiectelor de investiții în energie – de la capacitățile de producție, inclusiv prin proiectele hidrocentralelor cu grad ridicat de execuție, de distribuție, de stocare etc. – și, în cazul în care sunt identificate dificultăți în derularea acestora, să se ia decizii de urgentare la nivelul Guvernului”.

„După 15 ani, România este pregătită să adopte o Strategie energetică națională. În baza acesteia, statul român își va putea planifica, prioritiza și corela investițiile și proiectele necesare pentru asigurarea siguranței energetice naționale, la un preț competitiv al energiei electrice și gazelor naturale”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la finalul întâlnirii.

România a mai avut, în ultimii 15 ani cel puțin trei strategii naționale în energie care nu au trecut mai departe de planuri pe hârtie. De ce?

Explică Otilia Nuțu: „Când ajungeau cât de cât la o formă, se schimba guvernul”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.