România, ultimul loc în Uniunea Europeană la competitivitate digitală

Comisia Europeană a publicat vineri rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2021, care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de întreprinderi și serviciile publice digitale.

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor, potrivit Raportului pentru România al Indicelui Economiei și Societății Digitale, realizat de Comisia Europeană.

Deși România are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (tehnologia informațiilor și comunicațiilor), situându-se pe locul 4, deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale, arată raportul.

În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3.

De asemenea, România se situează pe locul 10 în privința conectivității și pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor.

În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent.

Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %).

Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.

Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale, arată documentul citat.

Planul de redresare și reziliență al României include măsuri care sunt legate integral sau parțial de competențele digitale. Bugetul total alocat în mod specific dezvoltării competențelor digitale este de aproximativ 1.267 de milioane de euro.

Reformele și investițiile abordează în principal provocările legate de educație și de formarea pentru dezvoltarea competențelor digitale.

Printre acestea se numără:

• Programul de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici, precum și schemele de granturi dedicate perfecționării/recalificării angajaților din întreprinderi;
• Investiții pentru crearea de noi competențe în materie de securitate cibernetică pentru societate și economie;
• Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale de bază;
• Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului;
• Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare  Echiparea cu materiale informatice a laboratoarelor din instituțiile de învățământ profesional și tehnice (IPT);
• Școala online: dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut, în scopul de a oferi o abordare integrată a activităților de predare online sau în situații speciale;
• Săli de clasă digitalizate pentru școlile cu cel mai mare procent de copii expuși riscului de abandon școlar;

La categoria servicii publice digitale, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, pentru că toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

Astfel, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate.

Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane EUR din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030.

Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

• crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date;
• utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;  crearea unui punct unic de contact;
• introducerea cărții de identitate electronice;
• migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
• dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică;
• investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.

Anul 2020 a fost un an dificil din cauza schimbării guvernului de la sfârșitul anului și a pandemiei de Covid.

Pandemia a declanșat utilizarea tot mai frecventă și cererea de servicii publice digitale și a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta și a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid și sigur.

În decembrie 2020, noul guvern a înființat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării , care are în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Continuitatea în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialiști TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor și modernizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase și mai bune, care ar putea îmbunătăți performanța României, arată raportul.

Digitalizarea în cadrul PNRR

Suma totală alocată pentru Planul de redresare și reziliență al României este de 29,1 miliarde EUR, cu un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Împreună, aceste sume reprezintă 13,09 % din PIB-ul României din 2019.

Planul cuprinde 171 de măsuri – 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a șase piloni și cincisprezece componente.

Cinci dintre cele șapte domenii de politică digitală identificate în anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență fac obiectul unor măsuri incluse în PNRR:

• conectivitatea,
• capitalul uman,
• e-guvernarea,
• serviciile publice digitale și ecosistemele digitale locale,
• digitalizarea întreprinderilor,
• investițiile în capacitățile digitale,
• implementarea tehnologiilor avansate.

Măsurile vizează, de asemenea, cele patru inițiative emblematice în domeniul digital prezentate în Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă: conectarea, modernizarea, dezvoltarea și recalificarea și perfecționarea.

Măsurile care contribuie la obiectivele digitale reprezintă 20,5 % din alocarea financiară, ceea ce reprezintă mai mult decât cerința minimă de 20 % prevăzută de Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

În timp ce reformele și investițiile legate de tranziția digitală se regăsesc în întregul plan, componenta 7 - „Transformarea digitală” - se axează pe digitalizare.

Suma alocată componentei privind transformarea digitală este de 1 817 milioane de euro și include măsuri în mai multe domenii: serviciile publice digitale, conectivitatea digitală, securitatea cibernetică, competențele digitale, capitalul uman și utilizarea internetului.

Aceste măsuri abordează probleme și priorități digitale importante în România, cum ar fi infrastructura de cloud guvernamental, îmbunătățirea interoperabilității serviciilor publice digitale, investițiile în e-sănătate sau introducerea pe scară largă a cărților de identitate electronice.

O contribuție la fel de semnificativă o are componenta 15, „Educație”, care prevede reforme și investiții pentru digitalizarea procesului educațional, în valoare de 1 129,5 milioane de euro.

Se preconizează, de asemenea, că investițiile în digitalizarea transportului rutier și feroviar vor contribui la tranziția digitală, datorită sumei de 864 de milioane de euro care va fi alocată pentru componenta de transport durabil.

Pentru componenta 9 - „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” - se alocă suma de 1 064 de milioane de euro.

Digitalizarea întreprinderilor joacă un rol important în cadrul PNRR-ului României și se preconizează că va spori competitivitatea și potențialul de inovare atât al IMM-urilor, cât și al întreprinderilor mari.

Se preconizează că România va contribui la dimensiunea transfrontalieră a transformării digitale prin sprijinirea participării întreprinderilor la un proiect multinațional privind microelectronica, alocând 500 de milioane de euro pentru a susține această inițiativă planificată a fi pusă în aplicare ca proiect important de interes european comun (PIIEC), precum și dezvoltarea generală a microelectronicii în România.

Digitalizarea UE

Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens.

În pofida unei anumite convergențe, continuă să existe un decalaj mare între țările UE care dețin poziții fruntașe și cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI.

În ciuda acestor îmbunătățiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei.

Ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puțin 20 % din alocările lor naționale din cadrul planului de redresare și reziliență.

Până în prezent, statele membre ating sau depășesc cu mult acest obiectiv.

Rapoartele de țară DESI includ o sinteză a investițiilor și a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare și reziliență pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI).

În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală.

În 2021, Comisia a ajustat DESI pentru a reflecta cele două inițiative de politică majore care vor avea un impact asupra transformării digitale în UE în următorii ani: Mecanismul de redresare și reziliență și Busola pentru deceniul digital.

Pentru a alinia DESI la cele patru puncte cardinale și la obiectivele din cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală, a îmbunătăți metodologia și a ține seama de cele mai recente evoluții tehnologice și de politică, Comisia a adus o serie de modificări la ediția din 2021 a DESI.

În prezent, indicatorii sunt structurați în jurul celor patru domenii principale ale Busolei pentru dimensiunea digitală, înlocuind structura anterioară cu cinci dimensiuni. 11 dintre indicatorii DESI 2021 măsoară obiectivele stabilite în Busola pentru dimensiunea digitală.

În viitor, DESI va fi aliniat și mai îndeaproape la Busola pentru dimensiunea digitală, pentru a se asigura că toate obiectivele sunt discutate în rapoarte.

În plus, DESI include în prezent un indicator care măsoară nivelul de sprijin pe care tehnologiile TIC adoptate l-au oferit întreprinderilor în luarea unor măsuri mai ecologice (TIC pentru durabilitatea mediului) și în adoptarea serviciilor gigabit, precum și, în plus, procentul de întreprinderi care oferă formare în domeniul TIC și utilizează facturarea electronică.